Motion to annul final decision rejected as unfounded; prior ruling stands.

Şedinţa publică din data de 27 aprilie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Obiectul cauzei

Prin contestaţia în anulare, formulată la data de 4 ianuarie 2022, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, sub nr. x/2022, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B. S.A., anularea deciziei civile nr. 788 din 11 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

La termenul de judecată din data de 11 aprilie 2022, contestatorul A. a formulat o cerere de recuzare a doamnelor judecător C., D. şi E.. Contestatorului i s-a pus în vedere să achite taxa judiciară de timbru pentru cererea de recuzare.

2. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin încheierea din data de 20 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. x/2022, a fost respinsă cererea de abţinere formulată de doamnele judecător C., D. şi E., ca neîntemeiată şi a fost anulată, ca netimbrată, cererea de recuzare formulată de contestatorul A. împotriva completului de judecată 12R, compus din doamnele judecător C., D. şi E..

3. Decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia nr. 146 din 26 ianuarie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul A. împotriva încheierii din data de 20 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. x/2022.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 146 din data de 23 ianuarie 2023 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare apreciind că instanţa a săvârşit o eroare judiciară respingând recursul ca nefondat.

Acesta arată că a formulat recurs împotriva încheierii din data de 20 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, prin care a fost anulată cererea de recuzare a membrilor completului de judecată. A înţeles să critice această hotărâre întrucât a fost citat la data de 3 mai 2022 pentru termenul de judecată din data de 20 aprilie 2022, astfel că era imposibilitate să se prezinte.

Mai mult, este o persoană fără posibilităţi financiare şi fără familie, are probleme de sănătate fizice şi psihice, este încadrat în grad de handicap astfel încât ar fi trebuit să fie scutit de la plata taxei judiciare de timbru.

Învederează că recursul a fost admis în principiu iar la data de 13 ianuarie 2023 a depus note scrise şi înscrisuri referitoare la starea sa de sănătate şi a solicitat judecata cauzei în lipsă. Cu toate acestea, recursul a fost respins ca nefondat.

Contestatorul redă, în cuprinsul cererii formulate, pasaje din hotărârea a cărei retractare solicită, care se referă la istoricul cauzei şi actele procedurale întocmite.

De asemenea, arată că soluţia de respingere a recursului, ca nefondat, încalcă dispoziţiile art. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Nu a avut parte de un proces echitabil, fiind bolnav şi fără posibilităţi de deplasare.

În consecinţă, solicită să i se admită contestaţia în anulare.

5. Apărări formulate

Intimatul B. S.A. nu a formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului

Examinând contestaţia în anulare, din perspectiva criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte reţine următoarele.

Obiectul prezentei căi extraordinare de atac este reprezentat de decizia nr. 146 din 26 ianuarie 2023 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva încheierii din data de 20 aprilie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti.

Contestatorul apreciază că soluţia de respingere a recursului este consecinţa unei erori judiciare care a condus la încălcarea dreptului la un proces echitabil, reglementat de dispoziţiile art. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Apreciază că, în mod eronat, nu s-a ţinut seama de situaţia sa financiară şi de problemele de sănătate pe care le are, împrejurări care l-au împiedicat să se prezinte în faţa instanţei de judecată şi, mai mult, justificau scutirea sa de la plata taxei judiciare de timbru.

Înalta Curte reţine că, deşi demersul juridic nu este motivat în drept, se invocă existenţa unei erori materiale care, în opinia contestatorului, ar conduce la retractarea hotărârii supuse controlului judiciar.

Legiuitorul a reglementat motivul de contestaţie în anulare specială pentru situaţia în care dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale, în cuprinsul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ.. Însă, textul de lege se referă la aspectele formale ale judecării recursului, care au drept consecinţă pronunţarea unei soluţii greşite.

Astfel, pentru a fi admisă o astfel de contestaţie în anulare specială, greşeala pe care o comite instanţa trebuie să se realizeze prin confundarea unor elemente importante sau a unor date materiale care sunt determinante în pronunţarea soluţiei.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, numai erorile în legătură cu aspectele formale, ce nu devin vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare, pot justifica o derogare de la principiul securităţii raporturilor juridice pe motivul că ele nu au putut fi corectate prin intermediul căilor ordinare de atac. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a mai reţinut că unul dintre elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care prevede, printre altele, ca soluţia dată de către instanţe în mod definitiv oricărui litigiu să nu mai fie rejudecată, deoarece securitatea raporturilor juridice presupune respectarea autorităţii de lucru judecat, adică a caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti, în acest sens fiind Hotărârea din 7 iulie 2009 pronunţată în Cauza Stanca Popescu împotriva României.

Astfel, nu orice erori pot conduce la retractarea hotărârii ci doar cele care sunt în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului. Pe calea contestaţiei în anulare nu se pot valorifica eventuale greşeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare a faptelor ori a unor dispoziţii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.

În cauză, aspectele expuse în cuprinsul contestaţiei în anulare reprezintă situaţii noi, care nu au fost prezentate în etapa procesuală anterioară, şi vizează împrejurări care ţin de situaţia materială, familială şi de sănătate a contestatorului şi care ar justifica, în opinia sa, scutirea de la plata taxei judiciare de timbru necesară pentru soluţionarea cererii de recuzare a judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti.

Înalta Curte reţine că prin aceste critici, contestatorul urmăreşte să pună în discuţie elemente ale cauzei care nu privesc aspecte de ordin formal ale judecăţii, ci ţin de dezlegarea dată de către instanţa de recurs aspectelor pricinii. Nemulţumirile generale ale părţii (faptul că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil întrucât nu a fost scutit de la plata taxei judiciare de timbru, deşi nu a formulat nicio cerere de ajutor public judiciar şi nici nu a invocat o astfel împrejurare până în prezent) nu reprezintă critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare.

Fiind o cale extraordinară de retractare, contestaţia în anulare nu poate fi exercitată pentru alte motive decât cele prevăzute de lege, nefiind admisibilă repunerea în discuţie a unor chestiuni de drept şi de fapt care au fost soluţionate de către instanţa de recurs sau invocarea unor împrejurări noi, ce nu au fost aduse la cunoştinţa instanţelor până la acest moment procesual.

Având în vedere cele expuse mai sus, reţinând că, în realitate, criticile nu vizează greşeli materiale în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 146 din 26 ianuarie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 aprilie 2023.