Nullity of judicial assistant position transfer protocols invalidated by unreasoned cassation appeal

Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2022

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la data de 21 mai 2018 sub nr. de dosar x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Confederaţia Naţională a Patronatului Român, Confederaţia Patronală din Industria României-B. şi Consiliul Economic şi Social, a solicitat instanţei constatarea nulităţii protocoalelor dintre C.N.P.R. şi B. încheiate cu privire la postul de asistent judiciar de la Tribunalul laşi, respectiv protocolul din data de 09.01.2018 (prin care postul de asistent judiciar de la Tribunalul Iaşi din partea C.N.P.R. ocupat de dumneaei în perioada iunie 2000 - iunie 2018 a fost "cedat" la B.) şi protocolul din data de 8 mai 2018 - poz. 12 tabel - Tribunalul laşi, înregistrat de CES cu nr. x mai 2018, prin care acelaşi post de asistent judiciar de la Tribunalul laşi a fost "repartizat" de la CNPR ("organizaţie rămasă fără reprezentativitate") la organizaţia B..

Reclamanta a precizat că protocoalele mai sus menţionate i-au fost comunicate de instanţa de judecată în dosarul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti cu nr. x/2018 Civil - ordonanţă preşedinţială.

În drept, reclamanta s-a întemeiat pe prevederile art. 1225 şi 1236 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 13495/05.12.2018, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 349/25.02.2019 Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Prin sentinţa civilă nr. 114/12.04.2019 Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

Prin decizia nr. 3728 din 27 iunie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a IV-a civilă a Tribunalului Bucureşti.

Tribunalul a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

2. Hotărârea pronunţată la fond

Prin sentinţa civilă nr. 2026 din 16 decembrie 2020, în dosarul cu nr. x/2018, Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, invocată din oficiu, ca nefondată.

A respins ca nefondate, excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtele B. şi Ministerul Justiţiei.

A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei CES invocată de aceasta prin întâmpinare şi a respins cererea formulată în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

A admis cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Confederaţia Naţională a Patronatului Român CNPR, Confederaţia Patronală din Industria României B., Consiliul Economic şi Social.

A constatat nulitatea absolută a protocoalelor dintre C.N.P.R. şi B. din data de. 09.01.2018 şi din data de 8 mai 2018.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel pârâta Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură Construcţii şi Servicii din România - B. şi pârâtul Ministerul Justiţiei, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă la data de 23.02.2021, sub numărul x/2021.

3. Decizia pronunţată de instanţa de apel

Prin decizia civilă nr. 1631/A din 16 noiembrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis cererile de apel formulate de apelanta-pârâtă Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură Construcţii şi Servicii din România - B. şi de apelantul-pârât Ministerul Justiţiei, împotriva sentinţei civile nr. 2026/16.12.2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. şi intimaţii-pârâţi Consiliul Economic şi Social şi Confederaţia Naţională a Patronatului Român CNPR, în cauza având ca obiect "anulare act".

A schimbat în parte sentinţa apelată în sensul că a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Justiţiei şi în consecinţă, a respins acţiunea în contradictoriu cu acest pârât ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins acţiunea în contradictoriu cu pârâta B. ca neîntemeiată.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1631/A din 16 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs reclamanta A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.

5. Procedura de filtru

Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut că în opinia raportorului, decizia atacată în prezenta cauză este supusă recursului.

Totodată, s-a reţinut că în opinia raportorului, se pune problema nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Completul de filtru C9, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului către părţi, pentru ca acestea să depună punct de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 5 octombrie 2023.

Confederaţia Patronală din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România - CONPIR şi Consiliul Economic şi Social au depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.

Prin rezoluţia din 8 noiembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la 13 decembrie 2022, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul în raport de excepţia nulităţii recursului reţinută prin raportul întocmit în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul şi condiţiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres şi limitativ reglementate prin dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor menţiuni este sancţionată cu nulitatea, potrivit alin. (3) din acelaşi articol.

În speţă, cererea de recurs conţine o simplă declarare a căii de atac împotriva deciziei nr. 1631A din 16 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, fără a indica vreun motiv pentru care hotărârea recurată ar fi nelegală, recurenta menţionând doar că urmează să depună la dosar motivele recursului ulterior comunicării deciziei recurate.

Din actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că hotărârea recurată sus-menţionată a fost comunicată reclamantei A. la data de 20 decembrie 2021, potrivit dovezii de comunicare de la fila x verso dosar curte de apel. Comunicarea s-a realizat la adresa furnizată de reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată aflate la dosarul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, şi anume Iaşi, str. x, jud. Iaşi.

Recurenta a formulat declaraţia de recurs la data de 20 ianuarie 2022, potrivit dovezii de la dosar recurs, în ultima zi a termenului de recurs.

Astfel, înlăuntrul termenului respectiv nu s-a depus decât o declaraţie de recurs, nu şi dezvoltarea motivelor de recurs. Mai mult, reclamanta nu a depus expunerea şi dezvoltarea motivelor de recurs nici ulterior împlinirii termenului de recurs şi nici după ce instanţa de recurs i-a trimis o copie a deciziei civile recurate .

Întrucât în cuprinsul cererii de recurs nu s-a indicat niciun motiv de fapt sau de drept în susţinerea căii de atac, iar în cererea din 24.06.2022, recurenta doar a solicitat examinarea legalităţii hotărârii recurate, precizând că motivele de contestare le va prezenta, fără însă a le prezenta ulterior instanţei de recurs, Înalta Curte constată că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia de motivare a recursului, astfel încât este incidentă sancţiunea nulităţii instituite de art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., nefiind incidentă ipoteza art. 489 alin. (3) din C. proc. civ. privind invocarea din oficiu a unor eventuale motive de casare de ordine publică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 1631A din 16 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2022.