Inadmissibility of cassation appeal against restitution compensation decision subject only to appeal under Law No. 165/2013
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as inadmissible, thereby leaving the appellate decision that dismissed the initial claim intact. The dispute involved a claimant seeking monetary compensation (via points) for a land parcel of 8,000 sq. m. under the restitution and privatization of land framework, which the lower courts rejected due to a lack of passive procedural capacity for the defendants and because the claim was improperly framed against multiple authorities rather than solely the competent national authority. The decisive legal basis for dismissing the appeal was that the dispute fell under Law No. 165/2013, Article 35(4), which stipulates that judicial decisions in such restitution cases are subject only to appeal and not to cassation, a procedural limit reinforced by Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, which bars cassation when the law expressly limits the first-instance decision to appeal-only review.
Legislator headnote
AI generatedart. 499 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 493 alin. (3) din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 35 din Legea nr. 165/2013; Inadmissibility of cassation appeal against restitution compensation decision subject only to appeal under Law No. 165/2013: Totodată, s-a reţinut că în opinia raportorului, motivele de recurs pot fi încadrate parţial în ipoteza de casare prevăzută de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 13 decembrie 2022
Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci la data de 11 decembrie 2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Primăria Tecuci, prin Primar, Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Galaţi, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, compensarea în bani a suprafeţei de teren de 8000 m.p., situată în municipiul Tecuci, str. x bis-21 inclusiv, jud. Galaţi, cu suma de 179.500 euro.
Prin sentinţa civilă nr. 949/24.04.2019 pronunţată de Judecătoria Tecuci în dosarul nr. x/2018 s-a admis excepţia de necompetenţă materială şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, la pronunţarea acestei soluţii instanţa având în vedere faptul că reclamantul a arătat prin cererea precizatoare faptul că solicită compensarea prin puncte a terenului cu suma de 179500 euro, acţiune în revendicare şi punere în posesie cu privire la suprafaţa de 8000 m.p., situat în municipiul Tecuci, str. x bis-21 inclusiv, jud. Galaţi.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă la data de 17 mai 2019, sub acelaşi număr de dosar.
La termenul din data de 10.07.2019, tribunalul a pus în vedere reclamantului să precizeze în scris pretenţia concretă formulată în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Primăria Tecuci, prin Primar şi Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Galaţi.
Prin cererea depusă la data de 04 septembrie 2019, reclamantul, prin mandatar B., a solicitat ca pârâtele Comisii locală şi judeţeană, să fie menţinute ca părţi în proces şi totodată, admiterea acţiunii şi obligarea pârâtei la compensare prin puncte a sumei de 179.500 euro.
Totodată, în şedinţa publică din data de 11 septembrie 2019, reclamantul şi mandatarul acestuia, prezenţi fiind, au arătat că formulează pretenţii doar faţă de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, dar solicită ca şi celelalte două părţi să fie pârâte în proces.
De asemenea, la termenul din data de 13 noiembrie 2019, reclamantul a arătat că solicită de la pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Primăria Tecuci, prin Primar şi Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Galaţi să fie de acord cu acordarea de puncte în compensare.
În raport de această precizare, Tribunalul a constatat că este învestit cu o cerere de obligare a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea deciziei de compensare prin puncte pentru terenul de 8000 m.p. şi a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Galaţi.
2. Hotărârea pronunţată la fond
Prin sentinţa civilă nr. 2825/04.12.2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Primăria Tecuci, prin Primar, Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Galaţi şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate procesuală.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A., solicitând admiterea căii de atac formulate, schimbarea sentinţei civile apelate, în sensul admiterii acţiunii şi a compensării prin puncte a suprafeţei de teren prevăzute în Fişa din Registrul Agricol astfel: 120.000 euro, pentru terenul intravilan în suprafaţă de 8000 m.p., 41.500 euro pentru 8.300 m.p. vie şi 18.000 euro pentru 3600 m.p. păşune.
3. Decizia pronunţată de instanţa de apel
Prin decizia nr. 1672A din 22 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a fost respins apelul formulat de apelantul reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 2825/04.12.2019, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu intimatele pârâte Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Prefectura Galaţi şi Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Primăria Tecuci, prin Primar, ca nefondat.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 1672A din 22 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a declarat recurs reclamantul A., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în prezenta cauză.
5. Procedura de filtru
Prin raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului s-a reţinut că în opinia raportorului, decizia atacată în prezenta cauză nu este supusă recursului.
Totodată, s-a reţinut că în opinia raportorului, motivele de recurs pot fi încadrate parţial în ipoteza de casare prevăzută de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Completul de filtru C9, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia către părţi, pentru a avea posibilitatea de depunere a unui punct de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la datele de 17 şi 18 octombrie 202.
Reclamantul A. a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului.
Prin rezoluţia din 8 noiembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la 13 decembrie 2022, în camera de consiliu, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând recursul în raport de admisibilitate, chestiune reţinută prin raportul întocmit în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat compensarea în bani a suprafeţei de teren de 8000 m.p., situate în municipiul Tecuci, cu suma de 179.500 euro .
La termenul de judecată din 10 iulie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă i-a pus în vedere reclamantului să precizeze care sunt pretenţiile în contradictoriu cu pârâtele comisia locală şi comisia judeţeană de punere în posesie.
Prin precizarea depusă la data de 04 septembrie 2019, reclamantul a indicat drept temei al acţiunii sale Legea nr. 231/2018 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, a arătat că solicită menţinerea în judecată a comisiilor locală şi judeţeană, în temeiul dispoziţiilor art. 51 şi 52 din Legea nr. 18/1991 şi a cerut obligarea pârâtei la compensare prin puncte a sumei de 179.500 euro.
Prin încheierea din 11 septembrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a luat act de faptul că reclamantul A. formulează pretenţii doar faţă de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, dar că solicită menţinerea ca pârâte în proces şi a celorlalte două părţi.
Potrivit deciziei nr. 1672A din data de 22 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, Tribunalul Bucureşti a pus în discuţie şi a calificat acţiunea formulată ca fiind o cerere de obligare a pârâtei Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea deciziei de compensare prin puncte pentru imobilul indicat în cererea de chemare în judecată. Această calificare dată acţiunii nu a fost criticată prin cererea de apel formulată de către reclamant.
Conform prevederilor art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România " (1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află imobilul, în termen de 30 de zile de la data comunicării".
Conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
În speţă, prima instanţă a calificat litigiul ca fiind unul legat de aplicarea Legii nr. 165/2013, soluţionându-l ca atare, iar reclamantul nu a criticat în cererea sa de apel această calificare.
Or, Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România stipulează la art. 35 alin. (4) că hotărârile judecătoreşti pronunţate potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol sunt supuse numai apelului.
Totodată, conform art. 483 alin. (2) ultima teză, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, decizia nr. 1672A din 22 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.
Ca atare, în raport de dispoziţiile legale menţionate anterior, coroborate cu actele dosarului, Înalta Curte urmează a respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1672A din 22 noiembrie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 1672A din 22 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 decembrie 2022.