Appeal declared perempted for six-month inactivity after appellant's death, heirs not introduced.

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 28 septembrie 2020 pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, revizuenta A. a declarat recurs împotriva deciziilor civile nr. 446 Ap din 2 iulie 2020 şi nr. 644 Ap din 30 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Prin încheierea din încheierea din 24 iunie 2021 s-a admis în principiu recursul declarat de revizuenta A. şi s-a fixat termen cu citarea părţilor la 28 octombrie 2021, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac.

La termenul din 28 octombrie 2021, având în vedere decesul recurentei revizuente, survenit la 28 decembrie 2020, astfel cum rezultă din certificatul de deces seria xnr. x eliberat la 31 decembrie 2020, precum şi faţă de împrejurarea că nu a fost depus un certificat de moştenitor şi nici nu s-a solicitat termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor defunctei, cauza a fost suspendată conform dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 420 alin. (1) C. proc. civ., cauza a primit termen 3 noiembrie 2022 pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Asupra excepţiei de perimare a cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni.

Alin. (2) al aceluiaşi text de lege dispune că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă, iar alin. (3) prevede că nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum şi cele când, din motive care nu sunt imputabile părţii, cererea n-a ajuns la instanţa competentă sau nu se poate fixa termen de judecată.

În sensul prevederilor legale anterior redate, perimarea se înfăţişează ca o sancţiune ce se răsfrânge asupra întregii activităţi judiciare, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului dedus judecăţii.

Perimarea operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.

În litigiul pendinte, întrucât la 28 decembrie 2020 a intervenit decesul recurentei-revizuente, iar la termenul de judecată din 28 octombrie 2021 partea interesată nu a solicitat termen pentru introducerea moştenitorilor în judecată, în temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea recursului. Drept urmare, termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii şi s-a împlinit la 28 aprilie 2022.

Astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării (28 octombrie 2021) şi până la data repunerii pe rol a cauzei în vederea analizării excepţiei de perimare trecând mai mult de 6 luni, timp în care partea interesată nu a solicitat introducerea în cauză a moştenitorilor defunctei şi nici nu s-a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părţilor pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancţiunea reglementată de dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., judecata recursului declarat de revizuenta A. fiind perimată de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 446 din 2 iulie 2020 şi deciziei nr. 644 din 30 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunţare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 noiembrie 2022.