Medical malpractice appeal annulled for failure to frame cassation grounds within statutory illegalities

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj la 14 septembrie 2020, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul judeţean de urgenţă Zalău, acordarea despăgubirilor morale în cuantum de 500.000 RON pentru atingerea adusă drepturilor personalităţii şi punerea în pericol a vieţii.

Prin sentinţa civilă nr. 805 din 16 septembrie 2021, Tribunalul Sălaj, secţia I civilă a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta A. împotriva pârâtului Spitalul judeţean de urgenţă Zalău.

Prin decizia civilă nr. 66/A din 16 februarie 20211, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A., prin reprezentant legal B. în calitate de preşedinte al Asociaţiei "C.".

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 66/A din 16 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a declarat recurs reclamanta A. prin reprezentant legal B. în calitate de preşedinte al Asociaţiei "C.".

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a arătat că a exercitat recurs având în vedere faptul că drepturile personalităţii părţii vătămate au fost grav încălcate prin acţiunea/inacţiunea personalului medical din cadrul Spitalului judeţean de urgenţă Zalău, dar şi de către magistraţii care au soluţionat cauza.

În aprecierea recurentei reclamante motivarea deciziei recurate este nelegală şi netemeinică, deoarece instanţa nu a respectat prevederile Constituţiei României şi dispoziţiile legale incidente.

În dezvoltarea motivelor de recurs invocate a expus următoarele aspecte:

- instanţa a judecat cauza fără a ţine cont de solicitarea de a fi casată în întregime sentinţa, având în vedere că magistratul învestit cu soluţionarea cauzei s-a pronunţat de două ori în cauza supusă judecăţii fiind astfel incidente dispoziţiile art. 43 C. proc. civ.

- instanţa de apel nu i-a permis reprezentantului B. să susţină cauza pe fond şi nici să depună concluzii, scrise motivat de faptul că acesta nu are studii de drept;

- cererea de apel a fost respinsă în mod greşit şi nelegal ca fiind nefondată, deşi cele patru condiţii ale acţiunii răspundere delictuală sunt întrunite în cauză. În dezvoltarea acestei critici, recurenta reclamantă a expus argumentele pentru care apreciază că sunt întrunite condiţiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale, şi anume: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia autorului faptei ilicite. De asemenea, a indicat dispoziţiile art. 1.349, art. 1.381 C. civ. şi art. 36 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.

- motivarea deciziei recurate este nelegală şi netemeinică, întrucât au fost probate susţinerile cu acte medicale, însă instanţa de apel a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada vreunei fapte ilicite comise de un prepus al paratului.

Faţă de aceste argumente a solicitat admiterea recursului, obligarea pârâtului la plata despăgubirilor morale suma de 500.000 RON către persoana vătămată - A., prin reprezentant legal B.. De asemenea, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată de către instanţa care va rejudeca cauza, precizând cuantumul acestora la 1.150 RON.

În drept, au fost indicate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ.

3. Procedura derulată în faţa instanţei de recurs

În cauză nu a fost parcursă procedura de filtru, data iniţială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.

Intimatul-pârât Spitalul judeţean de urgenţă Zalău a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.

Recurenta-reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a combătut apărările formulate de intimatul-pârât.

Prin rezoluţia din 12 septembrie 2022, s-a stabilit termen de judecată la 3 noiembrie 2022, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Se reţine că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

În conformitate cu textele legale enunţate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În litigiul pendinte, se constată că recursul nu conţine critici care să poată fi încadrate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar afirmaţiile recurentei din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac în sensul exigenţelor textului legal anterior menţionat.

Motivarea recursului conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ. presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

În cuprinsul cererii de recurs formulate împotriva deciziei nr. 66/A din 16 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, recurenta-reclamantă şi-a expus nemulţumirea faţă de soluţia de respingere a apelului pe care l-a exercitat, fără a prezenta aspecte de nelegalitate susceptibile de încadrare în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (5) şi (6) C. proc. civ.

Deşi se invocă motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că susţinerile în ceea ce priveşte împrejurarea că judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă ar fi încălcat dispoziţiile care reglementează incompatibilitatea nu pot fi subsumate acestui motiv de nelegalitate.

Această concluzie se impune, întrucât recurenta-reclamantă nu a arătat raţionamentul juridic care, în opinia sa, demonstrează nelegalitatea deciziei recurate din această perspectivă, ci s-a rezumat la a afirma că magistratul a încălcat legea, deoarece a pronunţat încheierea din 7 aprilie 2021 în dosarul nr. x/2021 al Tribunalului Sălaj.

Instanţa de apel a reţinut că în dosarul nr. x/2021 judecătorul nu a soluţionat pe fond cauza, întrucât cererea de chemare în judecată a fost anulată în procedura prealabilă, ca atare nu a devenit incompatibil să soluţioneze aceeaşi cerere. Prin urmare, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., recurenta-reclamantă trebuia să expună regulile de procedură civilă pe care instanţa de apel le-a încălcat când a reţinut caracterul nefondat al criticilor sale privind incompatibilitatea.

Nici afirmaţia recurentei-reclamante în sensul că reprezentantului său legal nu i s-a permis să susţină cauza pe fond nu este susceptibilă de încadrare în acest motiv de recurs, în condiţiile în care aceasta nu a fost însoţită de argumente relative la modul în care dispoziţiile art. 83 C. proc. civ. ar fi fost încălcate de către instanţa de apel.

Printr-o altă critică a susţinut că cele patru condiţii ale acţiunii în răspundere delictuală sunt întrunite în cauză, motivarea deciziei recurate fiind nelegală şi netemeinică, întrucât au fost probate susţinerile cu acte medicale, însă instanţa de apel a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada vreunei fapte ilicite comise de un prepus al pârâtului.

Cu toate că s-a făcut trimitere la dispoziţiile art. 1.349 şi art. 1.381 C. civ. şi la art. 36 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, faţă de modul în care recurenta-reclamantă a formulat aceste critici, Înalta Curte constată că, în realitate, se contestă situaţia de fapt reţinută şi modul de interpretare a probelor de către instanţele de fond, iar nu modul în care ar fi fost încălcate aceste norme de drept material de instanţa de apel.

Invocarea corectă a motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. presupune enunţarea principiilor sau a regulilor de drept aplicabile speţei, interpretarea pe care recurentul o consideră corectă şi discordanţa acestei interpretări cu cea dată de instanţa a cărei hotărâre se atacă. Aşadar, descrierea încălcării unei norme de drept material trebuie să fie argumentată în concret, prin raportare la datele speţei şi nu se poate face prin enunţuri generice, lipsite de acoperire argumentativă.

Întrucât situaţia de fapt este stabilită în mod suveran de instanţele de fond, fiind sustrasă cenzurii instanţei de recurs, care nu realizează un control al temeiniciei hotărârii, ci doar unul de legalitate, astfel cum prevede expres art. 483 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste susţineri nu pot fi încadrate în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Cât priveşte motivul de recurs reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă l-a invocat în mod formal, în condiţiile în care nu a învederat vicii privind motivarea hotărârii recurate, în sensul că ar lipsi motivarea, considerentele ar avea caracter contradictoriu sau străin de natura pricinii.

Pentru considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. prin reprezentant legal B. în calitate de preşedinte al Asociaţiei "C." împotriva deciziei civile nr. 66 A din 16 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 noiembrie 2022.