Cassation annulled for failing to frame grounds within statutory cases under art. 488 CCP and mere re-litigation of factual findings

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2022

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Administraţia Naţională a Finanţelor Publice prin D.G.R.F.P. Galaţi şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Administraţia Naţională a Finanţelor Publice - Autoritatea Naţională a Vămilor-Biroul Vamal de Interior Buzău, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi B., solicitând să se dispună:

- obligarea pârâţilor la plata sumei de 166.266 euro, reprezentând daune şi lipsa de folosinţă a spaţiului în suprafaţă de 461,85 mp (depozit), situat în Buzău, judeţul Buzău, proprietatea reclamantului, pentru o perioada de trei ani (27.03.2014-27.03.2017);

- obligarea pârâţilor la plata daunelor morale în valoare de 30.000 RON, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Cererea se întemeiază în drept pe dispoziţiile art. 1.357 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 185 din 18 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Buzău s-a respins cererea de chemare în judecată ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 2911 din 2 decembrie 2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 185 din 18 februarie 2021 a Tribunalului Buzău.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis cererea de îndreptare a erorii materiale din dispozitivul deciziei civile nr. 2911 pronunţată la 2 decembrie 2021, în sensul că decizia este dată cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare şi nu "definitivă", cum s-a menţionat din eroare.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 2911 din 2 decembrie 2021 şi încheierii din 20 ianuarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A., formulând următoarele critici:

În aprecierea recurentului-reclamant, motivarea curţii de apel este identică cu motivarea primei instanţe, iar cele două instanţe de fond au avut în vedere sentinţa pronunţată în dosarul penal nr. x/2014 şi încheierea Judecătoriei Buzău nr. 998 din 19 octombrie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017. Instanţele de fond au îmbrăţişat soluţia din dosarul penal, care nu corespunde adevărului, sigilarea imobilului fiind nejustificată.

Pentru a contura situaţia de fapt referitoare la sigilarea spaţiului situat în Buzău, strada x, nr. 23, recurentul-reclamant a făcut trimitere la probele depuse, în special fotografii cu imobilul, fotocopii din dosarele penale nr. x/2017 şi nr. y/2014, precum şi schiţa imobilului menţionat. A precizat că, la 27 martie 2014, acest imobil nu aparţinea unei societăţi comerciale, ci reclamantului. Recurentul-reclamant a mai arătat că a ataşat documente din care rezultă că AJOFM Buzău era chiriaş în spaţiul respectiv.

De asemenea, a făcut menţiuni cu privire la înscrisurile pe care le ataşează cererii de recurs.

Cererea de recurs nu este întemeiată în drept.

3. Procedura derulată în faţa instanţei de recurs

În cauză nu a fost parcursă procedura de filtru, data iniţială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.

Intimata-pârâtă Autoritatea Vamală Română a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Intimata-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Intimatului-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor, reprezentat prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Buzău a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului. De asemenea, a solicitat anularea recursului ca netimbrat în cazul în care recurentul-reclamant nu depune taxa judiciară de timbru.

Recurentul-reclamant A. a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a combătut apărările intimaţilor-pârâţi.

Prin rezoluţia din 25 mai 2022, s-a stabilit termen de judecată la 3 noiembrie 2022, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând cu prioritate excepţia nulităţii recursului declarat de reclamant, invocată de intimaţii-pârâţi, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce urmează a fi expuse:

Se reţine că potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În conformitate cu textele legale enunţate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca motivele formulate să se circumscrie cazurilor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

Motivarea recursului conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ. presupune ca în cuprinsul motivelor de recurs să fie expusă o argumentare juridică a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Totodată, se reţine că recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, în acest sens stipulând expres prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Înalta Curte constată caracterul nesistematizat şi nestructurat al căii de atac în motive care să vizeze nelegalitatea hotărârilor atacate, în condiţiile în care recurentul nu s-a conformat exigenţelor impuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., neindicând în cererea de recurs vreunul din motivele de casare şi nu a formulat critici care să permită încadrarea lor, din oficiu, într-unul din cazurile expres şi limitativ prevăzut de acest text de lege, rezumându-se la expunerea unor succesiuni de fapte şi afirmaţii, pe care nu le-a structurat din punct de vedere juridic.

Recurentul-reclamant a criticat situaţia de fapt reţinută de instanţele de fond, pe baza probelor administrate, şi care a fost avută în vedere pentru a ajunge la concluzia că în cauză nu s-a făcut dovada unei fapte ilicite, reţinându-se prin decizia recurată că prezumţia de legalitate a actelor administrative care au stat la baza instituirii sigiliului nu a fost răsturnată, astfel că nu poate fi vorba despre exercitarea abuzivă a dreptului subiectiv.

Modul de interpretare a probelor şi stabilirea situaţiei de fapt de către instanţele de fond sunt însă sustrase cenzurii instanţei de recurs, care nu realizează un control al temeiniciei hotărârii, ci doar unul de legalitate, conform art. 483 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care Înalta Curte reţine că aceste critici nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Simpla afirmaţie a recurentului-reclamant în sensul că motivarea deciziei recurate ar fi identică cu motivarea sentinţei nu poate fi calificată drept critică a nelegalităţii deciziei recurate din perspectiva motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., în condiţiile în care partea nu a învederat vicii privind motivarea hotărârii recurate, în sensul că ar lipsi motivarea, considerentele ar avea caracter contradictoriu sau străin de natura pricinii.

Prin urmare, instanţa de recurs reţine că nemulţumirea recurentului-reclamant faţă de soluţia pronunţată în cauză nu antamează legalitatea deciziei recurate în lipsa unor critici care să pună în evidenţă erori de judecată, de natură a fi încadrate în motivele de casare, sau vicii ale motivării deciziei recurate.

Pentru considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă încadrarea criticilor în motivele de nelegalitate, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv anularea recursului declarat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 2911 din 2 decembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă şi încheierii de îndreptare eroare materială din 20 ianuarie 2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 noiembrie 2022.