Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1569/2022 AI generated

Mortgage Registration: Loss of Current Interest Due to Removal of Prior Security Encumbrances

Case Number Decizia nr. 1569/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellants' appeal and rejected their request for court costs, upholding the lower instance's refusal of the claim, thereby rendering the decision final in favor of the defendant bank and public transport company. The case involved a procedural civil dispute where the plaintiffs, as creditors holding a second-ranking mortgage, sought a court order to substitute for the defendant bank's consent to register a second-ranking mortgage on specific properties, citing a prior refusal and abuse of right. The decisive legal basis was the doctrine of "lack of interest" (lipsa de interes) under Articles 32 and 33 of the Civil Procedure Code; because the first-ranking mortgages held by the defendant bank had been discharged and removed from the land registry during the litigation, the plaintiffs no longer faced a legal impediment to registering their own mortgages, causing the action to lose its current, legitimate, and personal interest, which served as a peremptory procedural barrier requiring the dismissal of the appeal without examining the merits.

Legislator headnote

AI generated

art. 1400 C. civ, art. 1531 alin. (2) C. civ, art. 1349 C. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Mortgage Registration: Loss of Current Interest Due to Removal of Prior Security Encumbrances: The case involved a procedural civil dispute where the plaintiffs, as creditors holding a second-ranking mortgage, sought a court order to substitute for the defendant bank's consent to register a second-ranking mortgage on specific properties, citing a prior refusal and abuse of right. The decisive legal basis was the doctrine of "lack of interest" (lipsa de interes) under Articles 32 and 33 of the Civil Procedure Code; because the first-ranking mortgages held by the defendant bank had been discharged and removed from the land registry during the litigation, the plaintiffs no longer faced a legal impediment to registering their own mortgages, causing the action to lose its current, legitimate, and personal interest, which served as a peremptory procedural barrier requiring the dismissal of the appeal without examining the merits.

Keywords

AI generated
mortgage registration loss of legal interest Civil Procedure Code civil register personal property registered security

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis for the court's power to dismiss the appeal and reject the request for court costs.

art. 33 C. proc. civ.

Main ground for the verdict, requiring the interest in bringing the action to be determined, legitimate, personal, born, and actual, which was found lacking.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 24 iunie 2019 în dosarul nr. x/2019 la Judecătoria Cluj-Napoca, reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâta C. S.A. Cluj-Napoca au solicitat: pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de acord al pârâtei C. pentru constituirea şi intabularea unei ipoteci de rang 2 asupra a 3 imobile proprietatea pârâtei, terenuri şi construcţii, respectiv: imobil identificat cu numărul cadastral x (număr carte funciară x a localităţii Alba Iulia), imobil identificat cu numărul cadastral x (număr carte funciară x a localităţii Alba Iulia) şi imobil identificat cu numărul cadastral x (număr carte funciară x a localităţii Alba Iulia); obligarea pârâtei C. la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză.

În drept şi-au întemeiat prezenta cerere pe dispoziţiile art. 1349, art. 1357, art. 1386 aliniat (1) şi art. 14 şi 15 Cod.

Prin sentinţa civilă nr. 1334/2020 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca a fost dispusă declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Cluj.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Cluj:

Prin sentinţa civilă nr. 232 din 2.04.2021 a Tribunalului Cluj, secţia civilă pronunţată în dosarul nr. x/2019, s-a respins acţiunea civilă formulată de către reclamanţii A. şi D., împotriva pârâtelor C. S.A. şi Societatea de Transport Public S.A.-STP Alba Iulia.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanţii A. şi D..

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Cluj-Napoca, secţia I civilă:

Prin decizia civilă nr. 366 A din 11 noiembrie 2021, Curtea de Apel Cluj-Napoca, secţia I civilă a respins apelul, ca nefondat.

4. Recursul declarat în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 366 A din 11 noiembrie 2021a Curţii de Apel Cluj- Napoca, secţia I civilă au declarat recurs reclamanţii A. şi D..

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe ipotezele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 5 şi 8 C. proc. civ., reclamanţii susţin, în esenţă, că pe o parte, ambele instanţe de fond nu au fost alcătuite potrivit dispoziţiilor legale, întrucât membrii completurilor de judecată din fond şi apel au raporturi contractuale cu C., având încheiate contracte de cont curent şi de depozit bancar cu această pârâtă. Pe de altă parte, hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv art. 1279 şi art. 1400 C. civ., art. 1531 alin. (2) C. civ., prin refuzul nemotivat al pârâtei C. de a-şi exprima acordul pentru înscrierea unei ipoteci de rangul 2 în favoarea reclamanţilor aceştia din urmă neputând dobândi un drept real - dreptul de ipotecă, precum şi cu încălcarea art. 14 şi art. 1349 C. civ., prin încălcarea dreptului la apărare şi la un proces echitabil, cu ignorarea apărărilor şi probelor administrate în cauză.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanţei de apel.

5. Apărările formulate de părţi.

Intimata-pârâtă C. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţiile lipsei de obiect şi a lipsei de interes a recursului, faţă de faptul că au fost radiate toate sarcinile înscrise în cărţile funciare ce au determinat promovarea prezentei acţiuni.

Recurenţii-reclamanţi au formulat răspuns la întâmpinare prin care au solicitat înlăturarea apărărilor părţii adverse şi admiterea recursului.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin rezoluţia din 16 februarie 2022, a dispus efectuarea formalităţilor reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Cauza a fost supusă procedurii de regularizare, nefiind întocmit raportul de admisibilitate faţă de data iniţială a dosarului, 24 iunie 2019, ulterioară datei de 21 decembrie 2018, când au fost abrogate dispoziţiile art. 493 C. proc. civ.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la 22 septembrie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, termen la care Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia lipsei de interes a acţiunii şi a rămas în pronunţare asupra acesteia şi asupra recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Analizând, cu prioritate, excepţia lipsei de interes a acţiunii, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Mai înainte de a examina legalitatea hotărârii atacate, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte apreciază că se impune a se verifica dacă în raport cu obiectul acţiunii introductive de instanţă, subzistă condiţia interesului în promovarea cererii.

Dispoziţiile art. 32 alin. (1) din C. proc. civ. reglementează condiţiile de exercitare a acţiunii civile, printre acestea regăsindu-se, la lit. d), justificarea unui interes, iar conform art. 33 teza I din cod:

"Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual".

Înalta Curte reţine că excepţia lipsei de interes este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, iar interesul, ca o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, reprezintă folosul pe care îl are o persoană, pentru a justifica punerea în mişcare a acţiunii civile, în oricare dintre formele sale de manifestare, cerere de chemare în judecată, căi de atac ordinare sau extraordinare.

Interesul procesual este o condiţie de exerciţiu a acţiunii civile, în timp ce apelul şi/sau recursul sunt forme de manifestare ale acţiunii civile ce presupun exercitarea dreptului de a face uz de căile de atac şi se înscriu în ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege, prin care se urmăreşte protecţia unui drept subiectiv ori a unui interes legitim şi pentru a căror realizare recurgerea la instanţă este obligatorie.

Existenţa interesului se impune a fi examinată pe tot parcursul procesului, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanţă, ci şi în căile de atac, prin raportare la finalitatea urmărită de către titularul acesteia.

Ca atare, interesul procesual determinat, legitim, personal, născut şi actual este o condiţie de exerciţiu ce trebuie să se justifice în fiecare etapă procesuală, aşadar, şi în recurs. Aceasta deoarece art. 32 alin. (1) C. proc. civ. prevede că nu doar pentru formularea, ci şi pentru susţinerea oricărei cereri este necesar să fie îndeplinite cele patru condiţii de exerciţiu - capacitate procesuală, calitate procesuală, formularea unei pretenţii şi justificarea unui interes - astfel că norma sugerează că aceste condiţii trebuie să se păstreze pe tot parcursul procesului, până la soluţionarea definitivă a litigiului.

În speţă, obiectul acţiunii introductive îl constituie pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de acord al pârâtei C. pentru constituirea şi intabularea unei ipoteci de rang II în favoarea reclamanţilor asupra a trei imobile proprietatea pârâtei Societatea de Transport Public S.A.-STP Alba Iulia, terenuri şi construcţii, respectiv: imobilul identificat cu numărul cadastral x din C.F. nr. x Alba Iulia, imobilul identificat cu numărul cadastral x din C.F. nr. x Alba Iulia şi imobilul identificat cu numărul cadastral x din C.F. nr. x Alba Iulia, în condiţiile în care în favoarea băncii, în temeiul contractului de creditare nr. x/05.05.2011 prin care i-a fost acordată societăţii pârâte suma de 4.445.000 RON, s-a intabulat dreptul de ipotecă de rang I asupra aceloraşi imobile menţionate anterior pentru garantarea sumei împrumutate şi a dobânzilor aferente şi orice alte sume datorate conform contractelor de ipotecă încheiate, invocându-se răspunderea civilă delictuală, sub forma abuzului de drept al băncii, întrucât fiind notificată în acest sens a refuzat să consimtă asupra ipotecii de rang II, deşi nu este afectată în nici un mod.

Reclamanţii au promovat această cerere în calitate de creditori ai societăţii împrumutate în virtutea Ordonanţei nr. 92/06.12.2018 pronunţată de către Tribunalul Alba în dosarul nr. x/2018 prin care debitoarea Societatea de Transport Public S.A.-STP Alba Iulia, a fost obligată să plătească creditorului A. suma de 787.515,69 RON reprezentând debit restant, iar creditorului D. suma de 3.556.150,02 RON, reprezentând debit restant, în termen de 30 de zile de la comunicarea sentinţei şi a contractului de cesiune de creanţă şi promisiune de ipotecă nr. 2411/14.12.2018 prin care debitoarea s-a obligat a constitui în favoarea creditorilor o ipotecă asupra imobilelor deja grevate, act juridic în temeiul căruia au încheiat contractul de ipotecă autentificat sub numărul x/14.03.2019 de BNP E., de rang 2 sub condiţia suspensivă a obţinerii acordului de grevare cu sarcini şi instituire ipoteca de rang subsecvent al băncii creditoare, înscriindu-şi dreptul de ipotecă provizoriu .

Prin sentinţa civilă nr. 232 din 2.04.2021 a Tribunalului Cluj, secţia civilă pronunţată în dosarul nr. x/2019, acţiunea formulată de către reclamanţii A. şi D. a fost respinsă.

Curtea de apel Cluj- Napoca, secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 366 A din 11 noiembrie 2021, a respins apelul reclamanţilor, ca nefondat.

În faţa instanţei de recurs, prin întâmpinare, intimata-pârâtă C. a arătat că prin declaraţiile notariale din 20 octombrie 2021 şi 9 martie 2022 a solicitat radierea ipotecilor de rang I instituite în favoarea băncii creditoare asupra imobilelor din litigiu în legătură cu care reclamanţii solicită a se înscrie dreptul lor de ipotecă, ca urmare a achitării rambursării integrale a creditului acordat pârâtei STP Alba Iulia, astfel că reclamanţii nu mai sunt împiedicaţi de efectuarea înscrierilor lor în cărţile funciare. În acest context, intimata-pârâtă C. a invocat excepţiile lipsei de obiect şi a lipsei de interes în declararea recursului.

Faţă de împrejurarea survenită în legătură cu imobilele ce fac obiectul cererii de chemare în judecată, reţinând că în prezent ipotecile de rang I instituite în favoarea pârâtei C. au fost radiate, astfel că nu mai există interdicţia de grevare ce împiedica înscrierea ipotecilor de rang II în favoarea reclamanţilor, fapt ce a generat, de altfel, prezentul litigiu, aspect dovedit cu înscrisurile depuse la dosar chiar de către recurenţii-reclamanţi (extrase de carte funciară din care rezultă că la data de 24 martie 2022 nu mai există notate ipotecile şi interdicţiile de grevare instituite în favoarea băncii creditoare) verificând condiţia relativă la interesul exercitării acţiunii introductive de instanţă, Înalta Curte constată că acesta nu mai subzistă, condiţia caracterului actual al interesului recurenţilor în promovarea prezentului demers juridic nemaifiind îndeplinită, câtă vreme reclamanţii nu mai sunt împiedicaţi de nicio interdicţie de grevare pentru a-şi înscrie dreptul de ipotecă în cărţile funciare.

Fiind vorba despre condiţii ce trebuie întrunite în mod cumulativ, neîndeplinirea uneia dintre cerinţele prevăzute de art. 33 C. proc. civ. este suficientă pentru ca interesul de a acţiona să nu fie justificat.

Cum pe parcursul procesului acţiunea promovată de reclamanţi a rămas fără interes demersul juridic, iniţial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar în atare situaţii, soluţia este aceea a admiterii excepţiei lipsei de interes a acţiunii, consacrată jurisprudenţial în perioada anterioară noului C. proc. civ. şi apoi de art. 40 alin. (1) C. proc. civ.

Sancţiunea lipsei interesului acţiunii este în cauza de faţă aceea a respingerii cererii de recurs, fără a mai considera necesar să analizeze motivele invocate prin cererea de recurs, căci excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii, ca excepţie dirimantă, are prevalenţă şi astfel există un impediment de ordin procedural pentru exercitarea de către instanţă a deplinei sale jurisdicţii prin examinarea acestui recurs pe fond asupra aspectelor de drept puse în discuţie de către reclamanţi. Este de menţionat şi faptul că nu există niciun text de lege sau principiu de drept care în asemenea situaţie să conducă la retrimiterea cauzei la prima instanţă, în raport şi cu soluţiile pe care le poate pronunţa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, faţă de prevederile art. 497 C. proc. civ.

Oricum, în speţă, cererea de chemare în judecată a fost soluţionată pe fondul ei de prima instanţă, în sensul respingerii pretenţiilor reclamanţilor, la fel şi calea de atac a apelului, iar radierea ipotecilor de rang I nu ar fi în măsură să conducă la admiterea căii de atac a recursului, în condiţiile în care nu mai e necesar acordul băncii creditoare în lipsa interdicţiile de grevare şi notare instituite în favoarea acesteia.

Pe de altă parte, soluţia pe care au solicitat-o reclamanţii, de admitere a recursului, casarea hotărârii instanţei de apel, desfiinţarea hotărârii primei instanţe de fond şi respingerea cererea de chemare în judecată ca rămasă fără interes, cu acordarea cheltuielilor de judecată din apel şi recurs, nu poate fi primită, întrucât, pe lângă faptul că nu e prevăzută de lege, ar conduce tot la respingerea cererii reclamanţilor, din perspectiva dreptului ce s-a urmărit a fi recunoscut, fapt ce nu conduce la prejudicierea în vreun fel a drepturilor reclamanţilor.

Iar în privinţa cheltuielilor de judecată solicitate de reclamanţi, art. 453 alin. (1) C. proc. civ. consacră drept fundament al plăţii cheltuielilor de judecată, culpa procesuală dovedită prin faptul pierderii procesului, interesând pentru aplicarea dispoziţiei legale, în egală măsură, atât rezultatul procesului, dar şi conduita părţilor manifestată anterior litigiului ori pe parcursul acestuia.

Pe cale de consecinţă, având în vedere soluţia pronunţată şi partea care a pierdut procesul, în raport cu prevederile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., nu pot fi acordate cheltuielile de judecată solicitate de recurenţii-reclamanţi, cererea de acordare a acestora urmând a fi respinsă, ca atare.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în raport cu înscrisurile depuse la dosar şi susţinerile părţilor, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 33 din acelaşi cod, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanţi, fără a mai analiza motivele invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţie lipsei de interes în promovarea acţiunii.

Respinge recursul declarat de reclamanţii D. şi A. împotriva deciziei civile nr. 366/A din 11 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Cluj, secţia I civilă.

Respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de recurenţii-reclamanţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 septembrie 2022.