Negative jurisdictional conflict in divorce proceedings: determination of competent court under Art. 915 CPC when neither spouse resides at the last common residence at the time of filing

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina, la data de 13 octombrie 2022, sub nr. x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:

1. desfacerea căsătoriei înregistrată în municipiul Câmpina, la data de 09.03.2019, prin certificatul de căsătorie seria. x nr. x din 09.03.2019, din culpa exclusivă a pârâtei;

2. reluarea după desfacerea căsătoriei, de către pârâtă, a numelui de "C.";

3. exercitarea în comun a autorităţii părinteşti asupra minorului D.;

4. stabilirea domiciliului minorului la domiciliul mamei;

5. obligarea reclamantului, la plata către minor a pensiei de întreţinere şi pentru creşterea şi educarea, învăţătura şi pregătirea profesională a acestuia, în raport de venitul net lunar realizat, până la majoratul minorului;

6. stabilirea unui program de vizitare minor astfel:

- lunar două weekend-uri stabilite de comun acord (datorită serviciului pe care îl are, nu poate stabili un program fix lunar, deoarece lucrează în program inegal), minorul îl va lua la domiciliul tatălui, întrucât există între acesta şi minor o relaţie de afectivitate foarte puternică fiind obişnuit cu prezenţa sa;

- în timpul vacanţei şcolare de iarna, în anii impari în perioada 23-30 decembrie, minorul urmând a fi luat la domiciliul tatălui, respectiv în perioada 1-10 ianuarie în anii pari, minorul urmând a fi luat la domiciliul tatălui;

- în timpul vacanţei şcolare de vară, o lună, respectiv în perioada 1 iulie - 15 iulie şi 15 august - 31 august, minorul urmând a fi luat la domiciliul tatălui;

- în timpul vacanţei intersemestriale, în prima săptămână, minorul urmând a fi luat la domiciliul tatălui;

- în prima zi de Paşte din anii impari, în intervalul orar 10:00-19:00, respectiv a doua zi de Paşte din anii pari, în acelaşi interval orar, cu luarea minorului la domiciliul tatălui;

- alternativ, ziua de naştere a minorului, respectiv 26 iulie, în intervalul orar 10:00- 19:00, va fi sărbătorit în domiciliul fiecărui părinte, în anii pari la domiciliul tatălui.

În drept, au fost invocate prevederile art. 373 alin. (1) lit. b) C. civ. şi art. 379 alin. (1), art. 383 alin. (3), art. 397, art. 400, art. 529 şi urm. C. civ., art. 915 şi urm., art. 934 C. proc. civ.

Prin cererea reconvenţională, pârâta B. a solicitat:

- desfacerea căsătoriei încheiate la data de 09.03.2019 şi înregistrată conform certificatului de căsătorie emis de Primăria Câmpina, din culpă comună;

- stabilirea locuinţei minorului D. la domiciliul în fapt al pârâtei;

- exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului exclusiv de către pârâtă;

- respingerea programului de vizitare propus de către reclamant şi admiterea programului de vizitare propus de subsemnata;

- fixarea contribuţiei lunare la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a minorului D. în conformitate cu dispoziţiile art. 529 C. civ., în proporţie de o pătrime din venitul lunar net al reclamantului începând cu data prezentei cauze;

- revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de C.;

- suplinirea consimţământului reclamantului A. în vederea deplasării în Europa a minorului D., începând cu data pronunţării hotărârii pe o perioadă de 1 an (inclusiv în perioada 25.07.2023 - 25.08.2023), conform art. 23 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 raportat la art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005;

- obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul demers,

În drept, au fost invocate prevederile art. 205 şi art. 915 C. proc. civ., art. 373 lit. b) C. civ., Legea nr. 248/2005.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 427 din 10 februarie 2023, Judecătoria Câmpina a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, prin raportare la dispoziţiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., instanţa a reţinut că ultima locuinţă comună a părţilor a fost în Bucureşti, unde pârâta încă locuieşte, aspect necontestat de către reclamant.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 5029 din 31 martie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina; a constatat ivit un conflict negativ de competenţă; a înainta dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că ultimul domiciliu comun al părţilor a fost în Bucureşti, str. x, potrivit susţinerilor părţilor la termenul din 31 martie 2023 şi contractului de închiriere din data de 01 iulie 2020; la momentul introducerii cererii, respectiv la data de 13 octombrie 2022, reclamanta B. locuia în Bucureşti potrivit contractului de închiriere din data de 10 august, iar pârâtul A. locuia în Câmpina.

Împrejurarea că în prezent reclamanta ar locui în circumscripţia sectorului 4 este irelevantă, întrucât competenţa se stabileşte în raport de domiciliile părţilor la momentul introducerii cererii.

Pe cale de consecinţă, instanţa a constatat că părţile au avut locuinţa comună în sectorul 4, iar la momentul formulării cererii de chemare în judecată, respectiv 13 octombrie 2022, niciuna dintre părţi nu mai locuia în circumscripţia sectorului 4, reclamanta B. locuind în Bucureşti, str. x, iar pârâtul A. locuind în Câmpina, potrivit susţinerilor sale din cerere şi a celor orale de la termenul de judecată din 31 martie 2023.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina, în considerarea argumentelor ce succed:

Acţiunea formulată de reclamant are ca obiect desfacerea căsătoriei dintre părţi şi soluţionarea capetelor accesorii privind efectele divorţului asupra minorului D., la data de 28 august 2019, născut în timpul căsătoriei părţilor.

Potrivit dispoziţiilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

În privinţa competenţei teritoriale, din punct de vedere terminologic, competentă să judece cererea de divorţ este instanţa (judecătoria) în a cărei circumscripţie teritorială se află fie cea din urmă "locuinţă comună" a soţilor, fie, la data formulării cererii de chemare în judecată, "locuinţa" pârâtului ori chiar a reclamantului, dacă nu poate fi luată în considerare, în condiţiile legii, locuinţa pârâtului.

Aşadar, legiuitorul a avut în vedere locul (imobilul) în care soţii au locuit efectiv ori în care locuieşte, după caz, una dintre părţi la data sesizării instanţei, indiferent dacă au îndeplinit formalităţile prevăzute de lege pentru a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în acel spaţiu. Cu alte cuvinte, este vorba despre o chestiune de fapt, care poate fi dovedită cu orice mijloc de probă.

În stabilirea competenţei de soluţionare a litigiului, ambele instanţe în conflict au reţinut că ultima locuinţă comună a părţilor a fost în Bucureşti. Instanţa sesizată cu soluţionarea cererii de divorţ, respectiv Judecătoria Câmpina, s-a dezînvestit în favoarea Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, deoarece a reţinut că pârâta locuieşte, încă, la ultima locuinţă comună a soţilor, chiar dacă reclamantul nu mai locuieşte efectiv în acel spaţiu.

Întrucât Judecătoria sectorului 4 Bucureşti a reţinut contrariul în ceea ce priveşte locuinţa pârâtei, pe baza probelor administrate în cauză, Înalta Curte constată că dezînvestirea reciprocă a instanţelor a fost generată de aplicarea diferită a prevederilor art. 915 C. proc. civ., în considerarea ultimei locuinţe comune a soţilor.

În aceste limite ale învestirii instanţei care pronunţă regulatorul de competenţă, se reţine că pârâta B., la momentul promovării cererii de chemare în judecată - 13 octombrie 2022, avea domiciliul în Bucureşti, str. x, astfel cum rezultă din contractul de închiriere încheiat la data de 10 august 2022 .

Prin urmare, pârâta nu mai locuia, la data sesizării instanţei de judecată, la ultima locuinţă comună a soţilor, situată în Bucureşti, sector 4 şi, dat fiind că, în mod necontestat, reclamantul locuia în Câmpina la aceeaşi dată relevantă, urmează a se constata că niciuna dintre părţi nu mai locuia în circumscripţia judecătoriei de la ultima locuinţă comună.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 iunie 2023.