Conflict of jurisdiction in objection to enforcement resolved by assigning competence to the court that authorized execution.

Şedinţa publică din data de 19 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii:

Prin cererea înregistrată la data de 12 iulie 2022 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, sub nr. x/2022, contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., să se dispună anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 481/2021 constituit la Biroului Executorului Judecătoresc B. pentru suma de 17.364,19 RON (din care 13.640 RON reprezintă diferenţă debit principal, iar suma de 3.724,19 RON reprezintă cheltuieli de executare).

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 712 şi urm. C. proc. civ.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 10857 din 17 noiembrie 2022, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a hotărî astfel, prin raportare la art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1)-(3) C. proc. civ., instanţa a reţinut că titlul executoriu reprezentat de sentinţa nr. 713 din 10 martie 2021 a Tribunalului Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale este pronunţat în contradictoriu cu debitoarea Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. (CNCF CFR S.A.) - Sucursala Regională CF Craiova cu sediul în Craiova, judeţul Dolj, iar prin cererea de executare silită formulată de creditorul A. la data de 01 septembrie 2021, s-a solicitat deschiderea procedurii de executare silită împotriva acestei debitoare, cu sediul în b-dul x, nr. 1, Craiova, astfel cum a fost indicat de contestatoare.

Totodată, a constatat că în cererea de executare silită, intimatul nu a indicat sediul sucursalei Craiova, executorul raportându-se la sediul central al CFR S.A., deşi cererea privea sucursala.

Aşadar, atât timp cât titlul a fost pronunţat în contradictoriu cu sucursala, având capacitate procesuală, tot aceasta este cea care stă în judecată şi în faza executării, iar competenţa se analizeză în raport cu acest debitor.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Craiova, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 2639 din 27 martie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti; în baza art. 133 alin. (2) C. proc. civ., a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Craiova şi Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti; în baza art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecăţii cauzei; a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin încheierea din 10 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea de încuviinţare a executării silite împotriva debitoarei Compania Natională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala CF Craiova, formulată de B., la solicitarea creditorului A., context în care revine judecătoriei care a încuviinţat executarea silită competenţa de a soluţiona contestaţia la executare, potrivit art. 714 din C. proc. civ., raportându-se la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (decizia nr. 144 din 26 ianuarie 2022), precum şi la decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă, în considerarea argumentelor ce succed:

Obiectul litigiului cu privire la care poartă prezentul conflict negativ de competenţă îl reprezintă contestaţia la executare prin care s-a solicitat anularea actelor efectuate în dosarul de executare nr. 481/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc B. pentru suma de 17.364,19 RON (13.640 RON - diferenţă debit principal şi 3.724,19 RON - cheltuieli de executare).

Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Craiova şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale cele două instanţe cu privire la norma de procedură în temeiul căreia se stabileşte instanţa competentă a soluţiona litigiul.

Astfel, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a apreciat asupra competenţei teritoriale prin prisma dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1)-(3) C. proc. civ., reţinând că instanţa de executare este cea de la sediul debitoarei Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, la data sesizării executorului judecătoresc, pe când Judecătoria Craiova a reţinut că instanţa de executare este cea care a încuviinţat executarea silită, potrivit art. 714 C. proc. civ., raportându-se şi la decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii.

Dreptul comun în stabilirea competenţei teritoriale în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiei la executare este reglementat de dispoziţiile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora contestaţia se introduce la instanţa de executare. Totodată, art. 651 din acelaşi act normativ defineşte instanţa de executare astfel:,,(1) Instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

În speţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, prin încheierea din 10 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a admis cererea de încuviinţare a executării silite prin toate modalităţile de executare silită la cererea creditorului A. împotriva debitoarei Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. în vederea executării obligaţiilor care rezultă din titlul executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 713 din 10 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Dolj, conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, astfel cum rezultă din actele de executare ce compun dosarul de executare nr. 481/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc B., ataşat dosarului nr. x/2002 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Prin Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că încă din momentul încuviinţării executării silite (care reprezintă condiţia esenţială a demarării efective a procedurii execuţionale) este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, potrivit art. 651 alin. (2) C. proc. civ.. Altfel spus, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute de norma menţionată, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel (paragraful 70).

Pe cale de consecinţă, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestaţiei la titlu, spre exemplu - toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare (paragraful 71).

Aşadar, principiul unicităţii instanţei de executare presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanţă fiind calificată de legislator drept instanţă de executare (paragraful 80).

Faţă de dezlegările obligatorii ale Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, rezultă că instanţa care a încuviinţat executarea silită, adică Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, a devenit instanţa de executare, în sensul prevederilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., competentă să soluţioneze contestaţia la executare formulată de debitoarea Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova împotriva executării silite ce face obiectul dosarului nr. x/2021 al Biroului Executorului Judecătoresc B..

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 iunie 2023.