Jurisdictional conflict over execution challenge: executing court retains exclusive competence despite initial forum prorogation

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, la data de 6.08.2021, sub nr. x/2021 (la care a fost conexată cererea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021), contestatorul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în contradictoriu cu intimatul A., a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării silite, din dosarul execuţional nr. x/2021 al B. până la soluţionarea contestaţiei la executare, precum şi să se constate că a intervenit prescripţia dreptului de a obţine executarea silită a sentinţei civile nr. 66/23.10.2008 a Curţii de Apel Oradea, anularea executării silite începute de B. în dosarul nr. x/2001, anularea somaţiei nr. x/19.07.2021 şi a încheierii din data de 19.07.2021, anularea tuturor actelor de executare emise în acelaşi dosar, anularea încheierii nr. 7387/CC/2021 din data de 02.07.2021, pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2021.

2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 5905 din 15 iulie 2022, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect "contestaţie la executare", în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., precum şi a considerentelor Deciziei nr. 20/27.09.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.

Astfel, instanţa a avut în vedere că, în cauză, executarea silită a început potrivit cererii înregistrate la B. la data de 24.06.2021, cerere formulată de intimatul-creditor în cauza de faţă, constituindu-se dosarul de executare nr. 200/E/2021, iar Judecătoria Cluj-Napoca a fost instanţa, care a încuviinţat executarea silită în prezenta cauză.

3. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca

Învestită prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 1092 din 6 martie 2023, Judecătoria Cluj-Napoca, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Instanţa reţine că prevederile art. 651 alin. (1) C. proc. civ. au caracter imperativ, de ordine publică, cererea urmând a fi adresată, în primul rând, judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Pe cale de consecinţă, instanţa iniţial învestită putea invoca această necompetenţă teritorială de ordine publică doar la primul termen de judecată, la care părţile au fost legal citate şi puteau pune concluzii, respectiv la data de 26.01.2022, însă excepţia necompetenţei nu a fost invocată la acest termen de judecată. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti nu şi-a stabilit competenţa nici la cel de-al doilea termen (cu toate că al doilea termen acordat în cauză nu s-a încadrat în ipoteza de excepţie reglementată de art. 131 alin. (2) C. proc. civ., nefiind necesare lămuriri ori probe suplimentare pentru a se determina instanţa competentă), ci la al treilea termen de judecată stabilit în cauză s-a pus în discuţie chestiunea stabilirii instanţei competente să soluţioneze contestaţia la executare.

Or, în lumina considerentelor reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr. 31/2019 pronunţată de Completul competent să judece recursul în interesul legii, instanţa a reţinut că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, instanţă iniţial învestită cu soluţionarea cauzei, a devenit competentă să soluţioneze cauza, prin acoperirea necompetenţei sale iniţiale, neinvocată în termenul stabilit de art. 131 C. proc. civ.

Prin urmare, chiar dacă Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa care a încuviinţat executarea silită, care se contestă în cauza de faţă şi care ar fi, în sensul art. 651 C. proc. civ. şi Deciziei RIL nr. 20/2021, instanţa de executare, prin neinvocarea excepţiei de necompetenţă teritorială de ordine publică la primul termen de judecată, se apreciază că instanţa competentă să soluţioneze cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentului dosar este Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în favoarea căreia a operat prorogarea legală de competenţă sui-generis.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Cluj-Napoca îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă, care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Cluj-Napoca.

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă contestaţia la executare formulată de contestatorul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind executarea silită, ce face obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul B..

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti şi Judecătoria Cluj-Napoca şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prima făcând aplicarea principiului unicităţii instanţei de executare, iar Judecătoria Cluj-Napoca reţinând invocarea de către instanţa de trimitere a excepţiei necompetenţei teritoriale cu încălcarea prevederilor art. 131 din C. proc. civ., fapt ce ar fi consolidat competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Ambele instanţe au reţinut, în mod corect, incidenţa art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul că:

"instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, din înscrisurile dosarului şi ale dosarului de executare nr. 200/E/2021 aflat pe rolul B., reiese că Judecătoria Cluj-Napoca este cea care a încuviinţat executarea silită prin încheierea nr. 7387/CC din 2 iulie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2011, fiind considerată instanţă de executare, în accepţiunea dispoziţiilor art. 651 din C. proc. civ.

Potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că:

"în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Aşadar, încă din momentul încuviinţării executării silite este determinată instanţa de executare, aceasta fiind unică pe parcursul întregii proceduri de executare silită, fiind singura instanţă competentă material şi teritorial să soluţioneze toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite (par. 70).

Pe cale de consecinţă, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale (par. 71).

Aplicând, pentru identitate de raţionament, aceste dezlegări obligatorii în cauza de faţă, se reţine că revine instanţei de executare competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, din moment ce aceasta a dobândit, de la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, competenţa de a soluţiona orice incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, pe întreaga durată a acesteia.

Drept urmare, odată încuviinţată executarea silită, calitatea de instanţă de executare nu mai poate fi reapreciată, cu prilejul verificării competenţei în cadrul prezentei cauze.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Cluj-Napoca, competenţa de soluţionare a cauzei pendinte se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită şi anume Judecătoria Cluj-Napoca, ca instanţă de executare.

Înalta Curte constată că invocarea excepţiei necompetenţei teritoriale de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, la primul termen de judecată, respectiv la data de 26 ianuarie 2022, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale şi a prorogat soluţionarea acesteia, având în vedere că a dispus amânarea cauzei faţă de lipsa părţilor şi în vederea respectării dreptului la apărare al acestora.

De asemenea, prorogarea soluţionării excepţiei s-a realizat şi la termenul de judecată din data de 06.04.2022, termen la care s-a dispus comunicarea contestaţiei la executare.

Înalta Curte reţine că au fost respectate dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ. de către Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, întrucât norma juridică impune obligaţia invocării excepţiei necompetenţei teritoriale, la primul termen de judecată, nu şi soluţionarea acesteia, în ipoteza în care apar alte incidente procedurale, care determină prorogarea soluţionării acesteia.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, ca instanţă de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 iunie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.