Delay claim moot after appellate ruling drafted and communicated pre-resolution — motion rejected.

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Contestaţia privind tergiversarea procesului

La 31 mai 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a fost înregistrat dosarul nr. x/2018, având ca obiect contestaţia privind tergiversarea procesului, care formează obiectul dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În dezvoltarea motivelor contestaţiei, petentul A. a susţinut că, prin decizia nr. 1976A/20.12.2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul formulat de apelantul-reclamant, a schimbat, în parte, sentinţa apelată, în sensul că decizia de compensare va fi emisă de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor pentru un număr de 438.980 de puncte în favoarea reclamantului A., a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Contestatorul a arătat că, de la data pronunţării hotărârii şi până la data formulării contestaţiei, au trecut mai mult de 5 luni, fiind încălcat dreptul de soluţionare a procesului într-un termen optim şi previzibil, prevăzut de art. 6 C. proc. civ., art. 6 par. 1 din CEDO, art. 21 alin. (3) din Constituţie.

Petentul a invocat încălcarea, de către instanţa de apel, a dispoziţiilor art. 426 C. proc. civ. coroborate cu art. 427 din acelaşi act normativ, sens în care arată că sunt îndeplinite condiţiile impuse de prevederile art. 522 alin. (2) pct. 1 C. proc. civ.

2. Apărările formulate în cauză

Legal citaţi, intimaţii nu au formulat întâmpinare.

3. Stadiul procesului la curtea de apel

Prin decizia nr. 1976A/20.12.2022, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a admis apelul formulat de apelantul-reclamant, a schimbat, în parte, sentinţa apelată, în sensul că decizia de compensare va fi emisă de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor pentru un număr de 438.980 de puncte în favoarea reclamantului A., a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate şi a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-pârâtă Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.

Potrivit verificărilor efectuate în sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor, decizia nr. 1976A/20.12.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în legătură cu care a fost formulată prezenta contestaţie, a fost redactată până la data soluţionării prezentei contestaţii la tergiversare.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei la tergiversarea procesului

Analizând contestaţia privind tergiversarea procesului, Înalta Curte urmează să o respingă, pentru următoarele considerente:

Reglementările legale referitoare la contestaţia privind tergiversarea procesului reprezintă un mijloc procedural particular, destinat să înlăture întârzierile ivite pe parcursul soluţionării cauzelor civile, de natură să afecteze termenul optim şi previzibil în care un proces ar trebui finalizat prin pronunţarea unei hotărâri definitive, chiar în condiţiile în care acest termen este variabil, în raport cu circumstanţele particulare ale fiecărei pricini.

Acest mijloc procedural nu reprezintă o cale de atac, ci un remediu circumscris scopului adoptării unor măsuri, în condiţiile prevăzute de lege, de natură a asigura respectarea dreptului părţilor la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil.

Conform art. 522 alin. (1) din C. proc. civ., "Oricare dintre părţi, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată."

Ceea ce caracterizează această instituţie juridică este pasivitatea instanţei de judecată, care, deşi are la dispoziţie mijloacele legale pentru corijarea conduitelor procesuale necorespunzătoare ale părţilor sau ale altor participanţi la procedură, nu le aplică ori nesocoteşte ea însăşi anumite prevederi legale, care-i impun îndeplinirea unui act de procedură într-un anumit termen.

Deşi situaţia de fapt descrisă de petentă se putea circumscrie ipotezei instituite de art. 522 alin. (2) pct. 4) din C. proc. civ.: "când instanţa şi-a nesocotit obligaţia de a soluţiona cauza într-un termen optim şi previzibil prin neluarea măsurilor stabilite de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu, atunci când legea o impune, a unui act de procedură necesar soluţionării cauzei, deşi timpul scurs de la ultimul său act de procedură ar fi fost suficient pentru luarea măsurii sau îndeplinirea actului", din verificările efectuate din oficiu în sistemul de evidenţă informatizată al instanţei a rezultat că, anterior soluţionării contestaţiei, hotărârea menţionată a fost motivată şi comunicată părţilor.

În raport de aceste aspecte, Înalta Curte nu poate reţine ipoteza unei tergiversări a procesului, în accepţiunea dispoziţiilor legale anterior evocate.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge contestaţia privind tergiversarea procesului formulată de contestatorul A. privind dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III - a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia privind tergiversarea procesului, formulată de contestatorul A. privind dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III - a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată astăzi, 15 iunie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.