Jurisdictional conflict resolved: consumer's domicile in Vatra Dornei fixes competence for assignment-based small claims.

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de valoare redusă înregistrată la data de 5 octombrie 2022, pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei, sub nr. x/2022, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să fie obligat pârâtul să-i plătească suma de 1.027,24 RON, reprezentând contravaloare servicii furnizate şi neachitate, suma de 62,79 RON, cu titlu de penalităţi de întârziere, calculate de creditorul iniţial asupra valorii totale a facturii, dobânda legala penalizatoare de la data cesiunii (30.03.2022) până la data plăţii, precum şi a sumei de 121,57 RON reprezentând taxe comerciale, taxe financiare, taxe TV şi echipamente, precum şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea Judecătoriei Vatra Dornei

Prin sentinţa nr. 417 din data de 21 martie 2023, Judecătoria Vatra Dornei a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii având ca obiect "cerere de valoare redusă", formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 121 C. proc. civ. şi faptul că reclamanta este un profesionist, în sensul definit de art. 3 alin. (2) şi alin. (3) din C. civ., iar pârâtul este consumator, în sensul definit de pct. 13 din Anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului republicată.

Astfel, art. 121 C. proc. civ. reglementează o competenţă teritorială exclusivă a instanţei, în a cărei circumscripţie se află domiciliul consumatorului. Este totuşi permisă alegerea de competenţă prin convenţia părţilor, care este valabilă doar dacă a fost făcută după naşterea dreptului la despăgubire. Convenţia poate fi scrisă sau, în cazul litigiilor născute, verbală în faţa instanţei. Instanţa a reţinut că în prezenta cauză nu există o convenţie a părţilor, prin care să fie desemnată Judecătoria Vatra Dornei pentru a soluţiona prezenta cauză.

În raport de prevederile art. 129 alin. (2) pct. 3, art. 130 alin. (2) din C. proc. civ., instanţa a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei teritoriale şi a reţinut că Judecătoria Cluj-Napoca este competentă să judece prezenta cauză, în raport de reşedinţa pârâtului (consumatorului) din Cluj- Napoca, judeţul Cluj.

3. Hotărârea Judecătoriei Cluj-Napoca

Învestită prin declinare, prin sentinţa civilă nr. 5154/CC din 26 aprilie 2023, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 121 din C. proc. civ. precum şi faptul că domiciliul activ al consumatorului se află în Mun. Vatra Dornei, Calea x, bl. B. sc. A, jud. Suceava. Instanţa arată că, în situaţia neîndeplinirii procedurii de citare la această adresă, urmează a fi aplicate dispoziţiile art. 167 C. proc. civ., dacă este cazul.

La adresa din Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, pârâtul a avut stabilită reşedinţa în perioada 11.10.2007-09.10.2008.

Potrivit art. 86 C. civ., reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa secundară. Menţiunea privind stabilirea reşedinţei se înscrie la cererea persoanei fizice, care locuieşte mai mult de 15 zile la adresa, la care are locuinţa secundară, iar menţiunea ce se acordă pentru perioada solicitată nu poate fi mai mare de 1 an, persoana interesată putând solicita efectuarea unei noi menţiuni în actul de identitate cu privire la reşedinţă, în conformitate cu prevederile art. 31 din H.G. nr. 97/2005.

Drept urmare, la momentul înregistrării cererii de valoare redusă ce formează obiectul cauzei, pârâtul nu avea stabilită, în mod valabil, reşedinţa pe raza Municipiului Cluj-Napoca pentru a fi atrasă competenţa de soluţionare a acestei instanţe.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Vatra Dornei îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Înalta Curte constată că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Vatra Dornei şi Judecătoria Cluj Napoca.

Obiectul demersului judiciar, ce a stat la baza declanşării conflictului negativ de competenţă îl constituie cererea reclamantei A., care a învestit instanţa cu procedura specială referitoare la cererea de valoare redusă.

Din motivarea cererii de chemare în judecată reiese că suma pretinsă de reclamantă rezidă din neîndeplinirea obligaţiilor contractuale asumate de pârât, prin încheierea contractului de furnizare servicii nr. x din 25 mai 2019, sens în care C. S.A. şi reclamanta au încheiat Contractul de cesiune de creanţă din 30 martie 2022.

Potrivit dispoziţiilor art. 121 din C. proc. civ., reţinute de ambele instanţe aflate în conflict, "cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanţa domiciliului consumatorului. Dispoziţiile art. 126 alin. (2) rămân aplicabile."

Alin. (2) al art. 126 din C. proc. civ. stipulează că, "în litigiile din materia protecţiei drepturilor consumatorilor, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege, părţile pot conveni alegerea instanţei competente, în condiţiile prevăzute la alin. (1), numai după naşterea dreptului la despăgubire. Orice convenţie contrară este considerată ca nescrisă."

Totodată, art. 1028 alin. (2) din C. proc. civ. prevede că, în cererile cu valoare redusă, competenţa teritorială se stabileşte, potrivit dreptului comun, iar potrivit art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Înalta Curte constată că instanţele aflate în conflict negativ au reţinut incidenţa dispoziţiilor legale, care stabilesc competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la domiciliul pârâtului (consumatorul), însă se află în dezacord cu privire la interpretarea acestei noţiuni.

Raportând normele legale enunţate la situaţia de fapt dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte persoana fizică, domiciliul reprezintă un atribut de identificare al acesteia, fiind definit prin dispoziţiile art. 87 din C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziţii prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

Domiciliul persoanei fizice, conform regulilor procesuale civile referitoare la stabilirea competenţei teritoriale de soluţionare a unei cereri de chemare în judecată, se identifică cu domiciliul în fapt al acesteia, scopul normelor care guvernează procesul civil fiind în sensul asigurării cunoaşterii de către parte a existenţei procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cadrul acestuia.

Dacă titularul şi-a declarat domiciliul sau reşedinţa, dovada acestora se face, ca regulă, pe baza menţiunilor din cartea de identitate, conform art. 91 alin. (1) din C. civ.

Totodată, în doctrina şi în practica judiciară, s-a arătat constant că "noţiunea de domiciliu trebuie luată într-un sens mai larg, interesând nu atât locuinţa statornică sau principală a pârâtului, ci adresa unde pârâtul locuieşte efectiv."

Potrivit verificărilor efectuate, din oficiu, de ambele instanţe, la Direcţia pentru Evidenţa Persoanei şi a Bazelor de Date, în scopul identificării corecte a domiciliului/reşedinţei pârâtului, în vederea soluţionării excepţiei necompetenţei teritoriale, pârâtul figurează, din 29 martie 2019 până la data emiterii fişei de evidenţă, cu domiciliul activ în municipiul Mun. Vatra Dornei, jud. Suceava, iar cu reşedinţa în Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, în perioada 11.10.2007-09.10.2008.

Înalta Curte reţine că, din actele şi lucrările dosarului, nu reiese că pârâtul ar fi locuit efectiv, la data introducerii cererii de chemare în judecată, respectiv 5 octombrie 2022, la adresa din Cluj-Napoca, str. x, jud. Cluj, în contextul în care reşedinţa pârâtului a figurat la această adresă doar în perioada 11.10.2007-09.10.2008 şi nu există alte elemente de fapt sau probe administrate, care să conducă la o concluzie contrară.

Contractul nr. x din 25 mai 2019 a fost încheiat după operarea modificărilor privind schimbarea domiciliului pârâtului (astfel cum reiese din copia cărţii de identitate a pârâtului, aflată la fila x), fiind menţionată adresa din Vatra Dornei, iar pârâtul nu a indicat o altă adresă în vederea comunicării facturilor aferente serviciilor prestate în baza convenţiei încheiate cu C. S.A.

Menţiunea din cuprinsul procesului-verbal aflat la dosarul Judecătoriei Vatra Dornei ("destinatarul nu mai locuieşte la adresă") nu face dovada că pârâtul locuieşte în fapt în judeţul Cluj. De altfel, pentru termenul din data de 21 martie 2023, Judecătoria Vatra Dornei a dispus citarea pârâtului la ambele adrese, respectiv din Vatra Dornei şi din Cluj Napoca, iar procesele-verbale de înmânare a citaţiilor au fost restituite cu menţiunea că actul de procedură a fost lăsat la cutia poştală .

Noţiunea de "domiciliu"., care interesează regulile procedurii civile în general şi, implicit, competenţa de soluţionare a cererii pendinte, în particular, nu corespunde unei interpretări stricto sensu, ci aceasta poate fi asimilată şi unei situaţii de fapt, relevate de înscrisuri apte a proba această împrejurare de fapt, deoarece scopul normelor, care guvernează procesul civil este acela al asigurării cunoaşterii procesului şi a actelor de procedură îndeplinite în cursul acestuia. Or, în cauza de faţă, numai stabilirea în favoarea instanţei în care pârâtul îşi are domiciliul, conform evidenţelor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, poate răspunde acestor deziderate.

Prin urmare, întrucât dovada domiciliului pârâtului s-a realizat potrivit legii, respectiv pe baza relaţiilor solicitate de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanei şi a Bazelor de Date, rezultă că pârâtul locuieşte în municipiul Vatra Dornei, localitate aflată în raza teritorială a Judecătoriei Vatra Dornei, aceasta fiind instanţa competentă în soluţionarea cauzei, în aplicarea dispoziţiilor legale incidente, respectiv art. 121 coroborat cu art. 126 alin. (2) din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 iunie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.