Exclusive jurisdiction of the court of execution for enforcement incidents versus absolute territorial incompetence under Article 127 CCP

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Judecătoriei Sfântu Gheorghe, în data de 21 decembrie 2022, sub nr. x/2022, creditoarele A. si B., în calitate de succesori ai defuncţilor C. şi D., în contradictoriu cu debitoarea E., au solicitat ca prin hotărârea pronunţată să se dispună autorizarea executării obligatiei de a face, potrivit sentintei civile nr. 1470/18.09.2020 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 825/08.12.2021, pronunţată de Tribunalul Harghita.

În drept, reclamantele au invocat prevederile art. 903, art. 904 şi art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 310/2023 din 07 martie 2023, Judecătoria Sfântu Gheorghe a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 904 şi art. 651 C. proc. civ., arătând că petentele creditoare au înţeles să sesizeze, în vederea punerii în executare a titlului executoriu, un executor judecătoresc ce îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia Judecătoriei Miercurea Ciuc, instanţă care a încuviinţat executarea silită, ocazie cu care şi-a verificat competenţa şi a stabilit-o în favoarea sa.

A mai arătat că în ceea ce priveşte prevederile art. 127 C. proc. civ., raportat la calitatea uneia dintre creditoare de grefier, aceste prevederi legale vizează ipoteza litigiilor în care instanţa competentă este reglementată de normele de drept comun general, ceea ce nu este cazul în privinţa incidentelor ce privesc executarea silită, materie în care legiuitorul a înţeles să instituie reguli speciale de competenţă.

În acest sens, instanţa a reţinut incidenţa în speţă a Deciziei nr. 20/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie- Completul pentru solutionarea recursului în interesul legii, apreciind că instanţa de executare a fost fixată în mod neechivoc prin încheierea nr. 874/11.10.2022, pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. x/2022, orice incident ivit în cursul executării silite fiind de competenţa judecătoriei care a încuviinţat executarea silită.

Învestită prin declinare, Judecătoria Miercurea Ciuc, prin sentinţa civilă nr. 861/2023 din 27 aprilie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Sfântu Gheorghe, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivare, această instanţă a reţinut, în esenţă, incidenţa dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ. coroborate cu art. 127 din cod, creditoarea A. având calitatea de grefier arhivar la Judecătoria Miercurea Ciuc.

A mai arătat că prin Decizia nr. 20/2021 din 27.09.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, instanţa supremă a avut în vedere situaţia clasică din procedura execuţională, privind stabilirea competenţei teritoriale în cazul în care executarea silită s-a încuviinţat împotriva mai multor debitori, cu domicilii sau sedii în raza de competenţă teritorială a unor judecătorii diferite, însă nu vizează situaţia când devine incident art. 127 C. proc. civ., care stabileşte reguli de competenţă teritorială de ordine publică.

Astfel, dacă s-ar aplica cele stabilite prin Decizia nr. 20/2021 şi la situaţiile prevăzute de art. 127 C. proc. civ., ar însemna ca art. 127 să nu mai aibă nicio aplicabilitate la soluţionarea cererilor care sunt de competenţa instanţei de executare, cu toate că art. 651 alin. (1) C. proc. civ. face trimitere în mod expres la aplicarea art. 127 din cod.

A mai arătat că Decizia nr. 20/2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la situaţia în care mai multe instanţe de executare sunt deopotrivă competente şi nu la situaţia când o instanţă este necompetentă absolut, cum sunt situaţiile prevăzute de art. 127 C. proc. civ., raţiunile pentru care acest articol a fost introdus şi anume imparţialitatea obiectivă a instanţei subzistă şi în cazul cererilor care se soluţionează de instanţa de executare.

Concluzionând, această instanţă a apreciat că potrivit art. 127 C. proc. civ., Judecătoria Miercurea Ciuc este necompetentă absolut, iar instanţa competentă, în baza alegerii petenţilor în această situaţie de competenţă facultativă, dar de ordine publică, este Judecătoria Sfântu Gheorghe

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar, întemeiat pe dispoziţiile art. 903 şi art. 904 C. proc. civ., este reprezentat de cererea prin care creditorii A. şi B. au solicitat în contradictoriu cu debitoarea E., autorizarea executării obligaţiei de a face conform sentinţei civile nr. 1470/18.09.2020, pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc, definitivă prin decizia civilă nr. 825/08.12.2021, pronunţată de Tribunalul Harghita.

Potrivit art. 904 C. proc. civ., "Dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligaţie de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanţa de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, să o îndeplinească el însuşi sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului."

Din dispoziţiile legale evocate rezultă că instanţa competentă să dispună autorizarea creditorului este instanţa de executare.

Potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe", iar potrivit alin. (1) al aceluiaşi articol, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului, prin încheierea nr. 874 din 11 octombrie 2022, pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. x/2022, a fost admisă cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc F., şi, în consecinţă a fost încuviinţată şi autorizată începerea executării silite a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu, împotriva debitorului/debitoarei E., potrivit titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 1470/18.09.2020, pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc şi decizia civilă nr. 825/08.12.2021, pronunţată de Tribunalul Harghita, pentru stabilirea liniei de hotar dintre imobile în proprietatea părţilor, imobile înscrise în C.F. nr. x Păuleni Ciuc (CF vechi x/N) sub A1, nr. cad. 81 de categoria curţi şi construcţii în intravilan cu suprafaţa de 721 mp şi CF nr. x Păuleni Ciuc (CF vechi nr. x/N), sub A1, nr. cad. 57 de categoria curţi şi construcţii în intravilan cu suprafaţă de 559 mp, conform anexei nr. 6 a raportului de expertiză întocmit de către expert G..

Totodată, se reţine că, potrivit Deciziei în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1083/11.11.2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Întrucât în cauză, aşa cum s-a arătat, instanţa care a încuviinţat executarea silită în raport cu care s-a formulat prezenta contestaţie la executare este Judecătoria Miercurea Ciuc, în lumina celor statuate prin Decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021 mai sus menţionată, competenţa de soluţionare a pricinii aparţine acestei instanţe.

Referitor la dispoziţiile art. 127 C. proc. civ., se reţine că acestea puteau fi invocate în justificarea prorogării de competenţă (în favoarea altei instanţe, aflate în circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu cea în a cărei rază teritorială se află instanţa competentă, potrivit legii) la momentul la care s-a solicitat încuviinţarea executării silite şi când, potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ., este determinată instanţa competentă să soluţioneze orice incidente apărute în cursul executării silite.

Neprocedându-se în această modalitate, în speţă se opun dezlegările cu caracter obligatoriu conţinute în Decizia în interesul legii nr. 20/2021.

Astfel fiind, aspecte legate de obiecţii în legătură cu imparţialitatea instanţei, dată fiind calitatea debitoarei, pot fi invocate pe alt temei juridic, care să permită prorogarea judiciară, iar nu legală, de competenţă.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Miercurea Ciuc.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 iunie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.