Stamp duty annulment stands; appeal against annulment order inadmissible under exclusive reexamination remedy.

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin încheierea din 30 iunie 2022, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a anulat, ca insuficient timbrată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., arătându-se că petentul nu a făcut dovada achitării timbrajului datorat, deşi a fost încunoştinţat în acest sens, conform dovezii de îndeplinire a procedurii de comunicare acte din 15 iunie 2022 si nici nu a contestat dispoziţia instanţei.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia nr. 7/2023 din 16 ianuarie 2023, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 30 iunie 2022, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, reţinându-se, în esenţă, că din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 200 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., rezultă că legiuitorul a exclus alte căi de atac împotriva încheierii de anulare a cererii, cu excepţia reexaminării.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs recurentul-reclamant A., considerând-o nelegală şi netemeinică.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul, în raport cu excepţia inadmisbilităţii recursului, invocată din oficiu, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac prevăzut expres de art. 457 C. proc. civ. şi care presupune că părţile nu pot uza în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime decât de mijloacele procesuale prevăzute de lege şi, astfel, nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, text care prevede dreptul părţilor de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

În speţă, se constată că decizia recurată este o hotărâre definitivă, prin care s-a respins, ca inadmisibil, apelul formulat împotriva unei încheieri prin care a fost anulată, ca insuficient timbrată, cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 200 alin. (5) C. proc. civ., împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării, iar potrivit alin. (7) al aceluiaşi articol, cererea de reexaminare împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată, se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie.

Prin urmare, prin dispoziţiile anterior menţionate, legiuitorul a stabilit expres că împotriva încheierii de anulare se poate face doar cerere de reexaminare, iar hotărârea prin care se soluţionează cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată este definitivă.

Or, în speţă, astfel cum a reţinut şi instanţa de apel, reclamantul a formulat distinct cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea din 05 octombrie 2022, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă.

Prin urmare, din moment ce recurentul a beneficiat deja de o judecată în calea de atac a reexaminării încheierii de anulare a cererii sale de chemare în judecată, în ceea ce priveşte problemele deduse judecăţii, nu se poate susţine că prin respingerea ca inadmisibilă a cererii i se încalcă accesul la justiţie, consacrat de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Constituţia României, întrucât în acest sens, în cauza Botten împotriva Norvegiei, Curtea a reamintit că modalitatea de aplicare a art. 6 din Convenţie depinde de caracteristicile procedurii în justiţie, de întreaga procedură internă şi de rolul cuvenit instanţelor în ordinea juridică internă, urmând să se ţină seama de natura situaţiei de drept intern, de competenţa instanţelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse şi prezentate în faţa instanţei şi, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să o soluţioneze.

Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 7/2023 din 16 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 7/2023 din 16 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 15 iunie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.