State budget allocation for school investment penalties: appeals admitted, lower judgment quashed, and action dismissed for lack of defendant standing

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată în urma declinării de competenţă pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017 reclamantul Liceul "A." Rupea a chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Finanţelor Publice şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov solicitând obligarea pârâtelor 1 şi 2 să aloce de la bugetul de stat, prin intermediul pârâtei 3 şi să vireze în conformitate cu mecanismele legale, prin intermediul pârâtei 3, în calitate de ordonatori principali de credite a următoarelor sume: 1.779.688,60 RON, reprezentând penalităţi de întârziere, calculate până la data plăţii de 10.12.2013 şi a sumei de 28.787,14 RON, cheltuieli de executare, reprezentând un total de 1.808.475,74 RON, aşa cum rezultă din titlul executoriu, decizia civilă 107/Ap/17.03.2014, pronunţată de Curtea de Apel Braşov.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanţelor Publice, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, a respins acţiunea formulată de reclamantul Liceul Ştefan Octavian Iosif Rupea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis acţiunea formulată de reclamantul Liceul Ştefan Octavian Iosif Rupea în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Educaţiei Naţionale şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi, în consecinţă a obligat pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale să aloce de la bugetul de stat, prin intermediul pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov şi să vireze către reclamantă suma de 1.808.475,74 RON, a respins ca nedovedită cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei nr. 133 din 27.09.2018, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale solicitând în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ. în principal casarea hotărârii cu consecinţa trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar rejudecarea cauzei şi respingerea acţiunii reclamantului ca nefondat.

În motivarea opţiunii sale procesuale pârâtul a susţinut următoarele:

Prin Sentinţa recurată, instanţa de fond a admis acţiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu Ministerul Educaţiei Naţionale, a obligat instituţia recurentă să aloce de la bugetul de stat, prin intermediul Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov şi să vireze către reclamant suma de 1.808.475,74 RON.

În motivarea sentinţei recurate, instanţa de fond a reţinut că procedura legală de executare de către instituţiile publice a obligaţiilor stabilite prin titluri executorii este reglememtată de Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul căreia ordonatorii principali de credite au obligaţia de diligenţă de a efectua demersurile legale în vederea asigurării în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

În opinia recurentului, contractul de lucrări nr. x/14.11.2007, în baza căruia reclamantul solicită alocarea de la bugetul de stat a sumelor de bani, reprezentând debitul şi dobânzile contractuale aferente, a fost încheiat între Grupul Şcolar Industrial "A." şi părţile asociate S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.A. şi S.C. D.. (primul fiind liderul asociaţiei) la data de 14.11.2007, Ministerul Educaţiei Naţionale nefiind parte la acest contract.

Contractul de lucrări nr. x/14.11.2007 a fost semnat între Grupul Şcolar Industrial "A." în calitate de achizitor şi S.C. C. S.A. în calitate de executant, fără implicarea I.S.J. Braşov. Drepturile şi obligaţiile care decurg din contract sunt numai ale părţilor contractante şi anume ale achizitorului şi ale executantului. Prin acest contract, Grupul Şcolar Industrial "A." în calitate de achizitor s-a obligat să plătească executantului preţul, pentru execuţia şi finalizarea lucrărilor de investiţii la Şcoala de arte şi Meserii din oraşul Rupea, jud. Braşov. În opinia recurentului, clauzele contractului nu sunt opozabile Ministerului, urmând a se reţine eventuala culpă a prestatorului de servicii ori a reprezentantului legal al acestuia pentru lipsa vigilenţei în momentul semnării unor astfel de contracte unde clauzele sunt generice însă neacoperite de dispoziţiile legale în vigoare.

Ministerul Educaţiei Naţionale şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în hotărârile de Guvern, transferând sumele Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, care, la rândul lui, le-a transferat, cu ordine de plată Primăriei Oraşului Rupea, pentru plata lucrărilor de investiţii.

Cu privire la sumele solicitate de către reclamant în baza deciziei civile nr. 107/Ap/2014, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în dosarul nr. x/2011, Ministerul Educaţiei Naţionale precizează că nu a fost parte în dosarul mai sus menţionat.

Prin decizia civilă menţionată, Liceul A. Rupea (fost Centrul Bugetar nr. 1 Rupea a fost obligat să plătească către S.C. C. S.A. Sighişoara suma de 1.779.688,60 RON reprezentând penalităţi de întârziere până la data de 10.12.2013, data stingerii debitului. De asemenea, în aceeaşi decizie civilă instanţa a luat act de renunţarea la judecată a pretenţiilor în sumă de 990.507 Iei, sumă la care reclamanta S.C. C. S.A. a formulat o precizare a câtimii pretenţiilor deduse judecăţii în sensul că a renunţat la judecata debitului principal în sumă de 990.507,45 RON ca urmare a stingerii acestei datorii prin compensarea unor creanţe reciproce.

Împotriva aceleaşi sentinţe a declarat recurs şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov solicitând în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea acţiunii ca neîntemeiate.

Consideră recurentul că instanţa de fond a soluţionat cauza cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţele şi atribuţiile pârâţilor, respingând în mod nelegal excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a paraţilor Ministerul Educaţiei şi Inspectoratul Şcolar Braşov. În speţă, precizează recurentul că, niciun inspectorat şcolar judeţean, în speţă ISJ Braşov şi nici ministerul de resort nu sunt ordonatori de credite pentru investiţiile/cheltuielile care pot fi generate în urma efectuării acestor investiţii, pe care le fac unităţile de învăţământ. Prin urmare, recurentul susţine că nu are calitatea de a dispune alocarea acestei sume pentru plata penalităţilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

2.1. Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Preliminar, se impune precizarea că recursurile declarate de recurenţii-pârâţi vor fi analizate împreună, având în vedere că argumentele invocate sunt comune celor două memorii de recurs.

Contractul de lucrări nr. x/14.11.2007, în baza căruia reclamantul a solicitat alocarea de la bugetul de stat a sumelor de bani, reprezentând debitul şi dobânzile contractuale aferente, a fost încheiat între Grupul Şcolar Industrial "A." şi părţile asociate S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.A. şi S.C. D.. (primul fiind liderul asociaţiei) la data de 14.11.2007, recurentul-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale nefiind parte la acest contract.

Finanţarea unor lucrări la unităţile de învăţământ preuniversitar de stat a fost realizată pe bază de hotărâre de Guvern, iar sumele nominalizate în Anexele la hotărârea de Guvern au fost transferate către inspectoratele şcolare judeţene, care la rândul lor urmau să vireze sumele respective către consiliile locale pe raza cărora acestea îşi desfăşurau activitatea.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea învăţământului nr. 84/1995, în vigoare la data încheierii Contractului de lucrări nr. x/14.11.2007:

"(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat funcţionează ca unităţi finanţate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe a căror rază îşi desfăşoară activitatea, de la bugetul de stat şi din alte surse, potrivit legii. (2) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde: finanţarea de bază şi finanţarea complementară. (4) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ. Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale şi din alte surse, potrivit legii. (6) Finanţarea complementară cuprinde între altele următoarele categorii de cheltuieli:

a) consolidări, investiţii şi reparaţii capitale; (11) Finanţarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesităţile unităţii de învăţământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, şi se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, oraşului, municipiului, sectoarelor municipiului Bucureşti, al municipiului Bucureşti şi, respectiv, al judeţului. Nivelul acesteia se stabileşte pe baza unor programe de finanţare fundamentate de unităţile de învăţământ, în funcţie de amploarea nevoilor şi a posibilităţilor de finanţare a ordonatorului principal de credite. (17) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru învăţământul special:

a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;

b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum şi bursele pentru elevii străini şi etnicii români din afara graniţelor ţării;

c) organizarea evaluărilor, simulărilor şi examenelor naţionale;

d) perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, precum şi organizarea examenelor naţionale de ocupare a posturilor didactice;

e) manualele şcolare pentru învăţământul obligatoriu şi pentru elevii cu dificultăţi materiale din învăţământul liceal şi de arte şi meserii;

f) finanţarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, modernizare şi dezvoltare a bazei materiale a instituţiilor publice de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;

g) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementă ri specifice;

h) finanţarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ".

În esenţă prevederile legale în materie din noua Lege a educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt bazate pe acelaşi principii şi coordonate, astfel în art. 105 se prevede că: " (1)Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat; (2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

a) investiţii, reparaţii capitale, consolidări;

b) subvenţii pentru internate şi cantine;

c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;

d) cheltuieli cu bursele elevilor;

e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);

f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didacti ce, conform legii;

g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învăţământ;

i) cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi;

j) gestionarea situaţiilor de urgenţă;

k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale.

(3) Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi cu asistenţa tehnică a inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti".

Iar conform art. 112, alin. (2) din acelaşi act normativ:

"Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolilor primare, gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie, conform legislaţiei în vigoare".

Din prevederile legale menţionate rezultă fără dubiu că ordonator de credite pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat sunt autorităţile locale şi nicidecum Ministerul Educaţiei Naţionale cum în mod eronat a considerat instanţa de fond.

Se mai reţine că sumele acordate din bugetul M EN prin hotărâri de guvern, vin în sprijinul autorităţilor locale în vederea iniţierii unor lucrări de execuţie sau pentru continuarea unor lucrări aflate în derulare la unităţi de învăţământ, dar nu acoperă integral cheltuielile la care se obligă părţile contractante, aşa cum în mod eronat a reţinut instanţa de fond, aşadar MEN contribuie cu fonduri, prin intermediul hotărârilor de guvern, în vederea sprijinirii acţiunilor întreprinse de autorităţile locale în ceea ce priveşte educaţia dar nu are obligaţia de a finaliza execuţia lucrărilor începute la şcoli.

Ca urmare, având în vedere cele reţinute, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursurilor, casarea sentinţei recurate şi, rejudecând cauza, respingerea acţiunii reclamantului, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi de Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov împotriva sentinţei nr. 133 din 27 septembrie 2018 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi în rejudecare respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2020.