Constitution of Securitate collaborator status based on denunciation of food shortage complaints under O.U.G. 24/2008
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal, quashed the lower court's dismissal, and ordered that the appellant be recognized as a collaborator of the Securitate, reversing the first-instance decision. The dispute involved a claim by the National Council for the Study of the Securitate Archives to establish the status of a defendant as a collaborator of the communist regime's secret police, based on written reports and information submitted to the authorities during the 1980s that denounced activities and attitudes hostile to the totalitarian regime, specifically complaints regarding food shortages and living conditions. The court applied Article 2(b) of Emergency Government Ordinance No. 24/2008, finding that the legal requirements for collaboration were met because the defendant furnished information to Securitate agents concerning activities deemed subversive by the regime, and such conduct inherently violated fundamental rights, particularly privacy, by subjecting the denounced individuals to surveillance and investigation.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat; Constitution of Securitate collaborator status based on denunciation of food shortage complaints under O.U.G. 24/2008: The dispute involved a claim by the National Council for the Study of the Securitate Archives to establish the status of a defendant as a collaborator of the communist regime's secret police, based on written reports and information submitted to the authorities during the 1980s that denounced activities and attitudes hostile to the totalitarian regime, specifically complaints regarding food shortages and living conditions. The court applied Article 2(b) of Emergency Government Ordinance No. 24/2008, finding that the legal requirements for collaboration were met because the defendant furnished information to Securitate agents concerning activities deemed subversive by the regime, and such conduct inherently violated fundamental rights, particularly privacy, by subjecting the denounced individuals to surveillance and investigation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision authorizing the court to admit the appeal, quash the prior decision, and rule on the merits in a single instance.
Legal basis for the scope of judicial review in administrative and fiscal litigation, enabling the court to assess the legality of the decision to deny collaborator status.
Full text
Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. x/2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâta A. a solicitat constatarea calităţii pârâtei de colaborator al securităţii.
1.2. Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa nr. 5088 din 20 decembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII, în contradictoriu cu pârâta A., ca neîntemeiată.
1.3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, reclamantul CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂŢII a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate Şi, în rejudecare, admiterea acţiunii şi reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii, în ceea ce-o priveşte pe A..
În opinia recurentului, prima instanţă a respins acţiunea formulată de reclamantul CNSAS, încălcând şi aplicând greşit prevederile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Atât timp cât nu a ţinut seama de realităţile regimului totalitar comunist, Sentinţa atacată este rezultatul încălcării şi aplicării greşite a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.
Interpretarea dată acestor prevederi de considerentele Sentinţei atacate este, în opinia recurentului-reclamant, eronată, atrăgând incidenţa art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ.
Prin urmare, atât timp cât Sentinţa atacată nu a observat îndeplinirea condiţiilor necesare pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii, această Sentinţă este rezultatul încălcării şi aplicării greşite a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008. Interpretarea dată acestor prevederi de considerentele Sentinţei atacate este eronată, atrăgând incidenţa art. 488 alin. (1) punctul 8 din Noul C. proc. civ.
De asemenea, subliniază recurentul că legiuitorul nu cere existenţa unei pluralităţi de informări adresate Securităţii, care să îndeplinească standardele definiţiei legale, fiind suficient şi un singur astfel de caz, pentru reţinerea calităţii de colaborator al Securităţii.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este fondat, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
Pe fondul recursului, instanţa de control judiciar reţine că soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării eronate a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura judiciară.
Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, apreciază că în speţă sunt întrunite condiţiile cumulative impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea recurentului-pârât de colaborator al Securităţii:
1) să furnizeze informaţii, precum note şi rapoarte scrise, către lucrătorii Securităţii;
2) prin acele informaţii să se denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
3) furnizarea informaţiilor să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă întrunirea primei cerinţe legale, respectiv furnizarea de către intimata-pârâtă organelor de securitate a unor informaţii privind activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.
Este dincolo de orice dubiu că se încadrează în categoria atitudinilor potrivnice regimului comunist nemulţumirile persoanei denunţate îndreptate împotriva regimului comunist care impusese lipsuri şi restricţii, dintre care cea mai gravă era penuria alimentară - la care făcea referire explicită persoana denunţată de intimată.
Este evident că asemenea comentarii legate de lipsa alimentelor reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. De astfel, este de notorietate faptul că, anii 80 au fost guvernaţi de o politică restrictivă în toate domeniile, inclusiv cel alimentar.
Astfel, înscrisurile existente la dosarul cauzei dovedesc că intimata denunţa o evidentă atitudine potrivnică regimului comunist.
Din sfera atitudinilor potrivnice regimului făcea parte exprimarea oricărei nemulţumiri legate de nivelul de trai. Era de neconceput ca o astfel de nemulţumire să poată fi exprimată în presa scrisă, radio, televiziune sau în cadrul unor reuniuni oficiale. Dacă era exprimată într-un cerc restrâns şi ajungea la cunoştinţa autorităţilor, o atare nemulţumire putea atrage repercusiuni asupra celui care o exprima.
În acest sens, Înalta Curte apreciază că art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 are în vedere atitudinile şi activităţile potrivnice regimului totalitar comunist, respectiv cele apreciate ca atare de către acest regim, întrucât caracterul abuziv al acestuia s-a manifestat, în principal, tocmai prin considerarea ca potrivnice şi combaterea anumitor acţiuni fireşti într-o societate normală, democratică.
De asemenea, informaţiile oferite de către intimata-pârâtă trebuie apreciate în contextul şi în conjunctura acelei perioade care genera penuria de alimente ce a avut urmări, fiind de notorietate că anii '80 au fost guvernaţi de o politică restrictivă în toate domeniile, inclusiv în cel alimentar.
Înalta Curtea constată că şi cea de-a doua condiţie legală, prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, este îndeplinită în cauză, condiţie care se referă la vizarea încălcării unor drepturi fundamentale şi nu neapărat încălcarea propriu-zisă a acestor drepturi, în sensul că intimata ar fi trebuit să conştientizeze posibilele urmări ale informaţiei furnizate. Şi această condiţie este îndeplinită, întrucât este exclus ca intimata să nu fi realizat faptul că, odată ce furniza o astfel de informaţie, asupra persoanei la care se referea în denunţul său urrna de obicei să se desfăşoare o acţiune de investigare din partea Securităţii, ori o înăsprire a formelor de supraveghere, dacă persoana în cauză era deja urmărită. Această acţiune de investigare presupunea cel puţin încălcarea dreptului la viaţă privată (prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice), prin căutarea şi obţinerea de noi informaţii despre cel denunţat, fără acordul acestuia.
Instanţa de control judiciar apreciază că, pentru corecta soluţionare a cauzei, este relevant faptul că informaţiile furnizate de intima-pârâtă au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, iar pentru ca o persoană să fie încadrată în categoria colaboratorilor poliţiei politice, nu este necesar ca activitatea acesteia să fie adus efectiv atingere drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea să fi fost îndreptată împotriva acestor drepturi şi libertăţi şi să fi fost de natură, aptă să le aducă atingere, cerinţă îndeplinită în cauză, după cum s-a demonstrat anterior.
În concluzie, Sentinţa recurată este rezultatul încălcării şi aplicării greşite a prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.
III. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului formulat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei nr. 5088 din 20 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi în rejudecare va admite acţiunea şi va constata calitatea reclamantei de colaborator al Securităţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva sentinţei nr. 5088 din 20 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi în rejudecare admite acţiunea şi constată calitatea reclamantei de colaborator al Securităţii.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2020.