Standing of Interreg management authority and office; dismissal of funding re-evaluation claim as moot after subsequent contract award

Şedinţa publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia A VIII A contencios administrativ şi fiscal, la data de 30.01.2017, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea de Management Programul Interreg V-A România - Bulgaria -Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Biroul Regional Pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria şi Comitetul de Monitorizare Contestaţie a formulat contestaţie împotriva Deciziei Nr. 21/19.12.2016 emisă de către Autoritatea de Management Programul Interreg Va România-Bulgaria - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, comunicată de către Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România-Bulgaria, solicitând admiterea contestaţiei, anularea deciziei de respingere a proiectului şi obligarea Comitetului de Monitorizare la reevaluarea tehnico-fînanciară şi emiterea unei decizii de finanţare a proiectului reclamantei.

Pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a depus întâmpinare solicitând, în principal, respingerea acţiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond, ca neîntemeiată.

Pârâtul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi (A.), pentru Graniţa România - Bulgaria a depus întâmpinare solicitând în principal, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A., şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii în anularea Deciziei nr. 21/19.12.2016, iar pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare a Deciziei nr. 21/19.12.2016 şi a cererii de obligare a Comitetului de Monitorizare la reevaluarea tehnico-financiară şi emiterea unei decizii de finanţare a proiectului reclamantei.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2685 din 08 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile, ca nefondate, a admis cererea reclamantei UAT MUNICIPIUL ALEXANDRIA, a anulat actele atacate şi a obligat pârâtele să reevalueze proiectul şi să emită o noua decizie.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2685 din 08 iunie 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, au declarat recurs Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În opinia recurentului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa de fond a încălcat prevederile art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013, întrucât MDRAP nu are atribuţii de evaluare şi selecţie a proiectelor şi nu a emis actele contestate în cauză.

Potrivit competenţelor delegate, BRCT Călăraşi este structura care organizează activitatea de evaluare a proiectelor, dar şi de analizare şi soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor de respingere a cererilor de finanţare,

Susţine recurentul că în aceste condiţii, faptul că Decizia de respingere a contestaţiei este semnată şi de un membru care deţine o funcţie în cadrul MDRAP nu angajează răspunderea instituţiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice fiind reprezentat prin Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, conform art. 12 alin. (1) şi alin. (2) din H.G. nr. 51/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Pe fondul recursului, recurentul consideră că soluţia primei instanţe este greşită întrucât aplicarea principiului tempus reqit actum s-a realizat prin nesocotirea prevederilor art. 6 alin. (1) C. civ., care consacră acest principiu, fiind concluzionat eronat că nu au mai fost respectate condiţiile iniţiale ale Ghidului Solicitantului cu privire la punctul de 60 de puncte necesar pentru selecţia proiectului.

Prima instanţă a confundat natura pragului de minim 60 de puncte, apreciind în mod nefondat faptul că reprezintă o condiţie iniţială din ghid ce nu a fost respectată, limitându-se doar la sesiza o modificare de prag, fără a dezvolta o analiză de anamblu. prin coroborarea celorlalte cerinţe ale Ghidului solicitantului, ce ar fi permis cuprinderea esenţei Programului.

Recurentul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a A., iar pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare (astfel cum a fost precizată) a Deciziei nr. 21/19.12.2016 şi a Deciziei nr. 30/14.11.2016, cu reexaminarea netemeiniciei hotărârii pronunţate inclusiv din perspectiva rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, învederată prin Notele de şedinţă depuse la termenul de judecată din 25.05.2018, care a fost unită cu fondul de către Curtea de Apel Bucureşti.

În opinia recurentului, Curtea de Apel Bucureşti, reţinând în mod corect faptul că BRCT are "atribuţii ce constau în asistenţa acordată Autorităţii de Management" nu a aplicat corect dispoziţiile legale şi contractuale invocate de recurent la fondul cauzei tocmai în susţinerea faptului că, asistând Autoritatea de Management şi Comitetul de Monitorizare, BRCT nu are calitate procesuală pasivă. De asemenea, pe de-o parte, din conţinutul sentinţei atacate nu rezultă care sunt motivele pe care aceasta s-a întemeiat în respingerea excepţiei invocate, iar, pe de altă parte, există motive contradictorii cu decizia instanţei de fond de a respinge excepţia, expuse în soluţionarea pe fond a cauzei.

Susţine recurentul că, BRCT nu este emitentul deciziilor a căror anulare se cere, BRCT nu poate fi obligat la emiterea unui noi decizii, atribuţiile BRCT sunt limitate la asistarea Autorităţii de Management în redactarea criteriilor de selecţie, la aplicarea unor criterii de selecţie aprobate de Comitetul de Monitorizare şi efectuarea evaluării pe baza acestora.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa atacată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursurile declarate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Autoritatea de Management Programul Interreg V- A România - Bulgaria şi de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria sunt fondate, pentru următoarele considerente:

În cauza de faţă, Municipiul Alexandria, în scopul atragerii de resurse financiare atât de necesare dezvoltării infrastructurii locale de acces la TEN-T şi a dezvoltării unui parteneriat cu Municipalitatea Cherven Briag din Bulgaria, a depus, în septembrie 2015, la Biroul de Cooperare Teritorială Călăraşi pentru Programul Interreg V-A România-Bulgaria 2014 - 2020, proiectul cu titlul "Improving road infrastructure in order to connect the cities of Alexandria and Cherven Bryag to TEN-T network a Romanian-Bulgarian border cooperation model". Proiectul a fost depus în cadrul Apelului de proiecte nr. 1, pentru obiectivul specific 1.1: Improve the planning, development and coordination of cross border transport systems for better connections to TEN-T transport network. Conform informării oficiale a Secretariatului comun al programului de finanţare, proiectul a obţinut un punctaj total de 61 de puncte. În conformitate cu prevederile Ghidului aplicantului pentru apelul de proiecte în cadrul căruia a aplicat, urmau să fie finanţate proiecte care primesc minim 60 de puncte în urma evaluării tehnico-financiare şi pentru care există fonduri disponibile.

În data de 16.11.2016, Secretariatul Comun al Programului Interreg V-A România-Bulgaria 2014 - 2020 a informat intimata-reclamantă că proiectul a fost respins, motivul respingerii fiind acela că, în urma deliberărilor, "pentru a crea premise mai bune de atingere a indicatorilor programului", Comitetul de Monitorizare a modificat regulile de finanţare a proiectelor în etapa de evaluare, decizia acestuia fiind să finanţeze doar proiectele ce au primit peste 65 puncte (decizie notificată prin scrisoarea nr. AWG 1559/16.11.2016, comunicată în data de 16.11.2016).

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene invocate, instanţa de fond a reţinut că recurentul-pârât MDRAPFE are calitate procesuală pasivă, întrucât este autoritate de management pentru Interregio V-A România-Bulgaria, fiind instituţia de control asupra Secretariatului Comun şi a Unităţii de Control de prim nivel pentru beneficiarii români şi este semnatar al deciziei de respingere a proiectului.

A mai reţinut instanţa că având rolul de Secretariat Comun, cu atribuţii ce constau în asistenţa acordată Autorităţii de Management, BRCT-Călăraşi are calitate procesuală pasivă.

Prin calitate procesuală se înţelege titlul sau modul în care o persoană participă într-un anumit raport juridic, îndreptăţind-o să fie parte în proces.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa identităţii între persoana pârâtului şi cel obligat în cadrul aceluiaşi raport juridic.

Prin respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, instanţa de fond a încălcat prevederile art. 12 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013, întrucât MDRAP nu are atribuţii de evaluare şi selecţie a proiectelor şi nu a emis actele contestate în cauză.

În cauză, Decizia nr. 21/19.12.2016 este emisă de Grupul de Reclamaţie organizat în cadrul Comitetului de Monitorizare pentru Programul Interreg V-A Bulgaria. Decizia privind selecţia proiectelor aparţine exclusiv Comitetului de Monitorizare, în virtutea art. 12 (1) din Regulamentul (UE) NR. 1299/2013 al Parlamentului european şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, care prevede că operaţiunile din cadrul programelor de cooperare sunt selectate de către un comitet de monitorizare, cum este menţionat la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.

Potrivit competenţelor delegate, BRCT Călăraşi este structura care organizează activitatea de evaluare a proiectelor, dar şi de analizare şi soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor de respingere a cererilor de finanţare.

În aceste condiţii, faptul că Decizia de respingere a contestaţiei este semnată şi de un membru care deţine o funcţie în cadrul MDRAP nu angajează răspunderea recurentului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice fiind reprezentat prin Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, conform art. 12 alin. (1) şi alin. (2) din H.G. nr. 51/2018 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă într-un litigiu de contencios administrativ, prin art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se defineşte "autoritatea publică," ca fiind orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes legitim public. Referitor la acest aspect, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 97 din 30 aprilie 1997 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 27 august 1997, a reţinut că noţiunea de autoritate publică, pe care Constituţia o utilizează la art. 52, o include pe cea de autoritate administrativă, fără a se limita la ea.

În ceea ce priveşte recursul declarat de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria şi acesta este întemeiat urmând a fi admis cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantei ca rămasă fără obiect.

Referitor la argumentul rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, invocat de recurentul-pârât Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria Înalta Curte îl apreciază a fi întemeiat.

Potrivit art. 29 din C. proc. civ., acţiunea civilă este reprezentată de ansamblul mijloacelor procesuale prin care se asigură protecţia judiciară a drepturilor şi intereselor civile legal ocrotite, iar art. 32 din acelaşi cod reglementează condiţiile necesare pentru existenţa dreptului la acţiune, una dintre acestea fiind formularea unei pretenţii. Aşadar, unul dintre elementele acţiunii civile, este, alături de părţi şi cauză, obiectul acţiunii, respectiv pretenţia concretă a reclamantului, condiţie generală care vizează orice cerere în justiţie şi care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât şi la momentul exercitării şi soluţionării căilor de atac.

Înalta Curte constată că, potrivit înscrisurilor depuse de recurentul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria la dosarul cauzei, a fost încheiat cu intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Alexandria Contractul de finanţare nr. x/11.03.2019 care cuprinde reabilitarea tuturor străzilor incluse în cererea de finanţare respinsă prin Decizia ce face obiectul prezentei cauze.

Acest aspect a fost confirmat şi de intimata-reclamantă în Adresa nr. x/24.07.2020 existentă la dosarul cauzei.

Având în vedere că obiectul acţiunii îl reprezintă pretenţia concretă a reclamantei şi acesta este unul dintre elementele esenţiale ale acţiunii civile, potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. civ., precum şi faptul că, în speţă, obiectul cererii deduse judecăţii l-a constituit obligarea Comitetului de Monitorizare la reevaluarea tehnico-fînanciară şi emiterea unei decizii de finanţare a proiectului reclamantei, instanţa de control judiciar reţine că această pretenţie a fost satisfăcută şi, în consecinţă, este întemeiată excepţia rămânerii fără obiect a cererii de chemare în judecată, cu consecinţa respingerii acesteia ca atare.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursurile formulate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Autoritatea de Management Programul Interreg V- A România - Bulgaria şi de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria împotriva sentinţei nr. 2685 din 08 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, va casa în parte sentinţa recurată şi în rejudecare, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi va respinge acţiunea faţă de acest pârât în consecinţă, va respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria şi Comitetul de Monitorizare la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria ca rămasă fără obiect şi va menţine sentinţa recurată cu privire la soluţia de respingere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Autoritatea de Management Programul Interreg V- A România - Bulgaria şi de Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria împotriva sentinţei nr. 2685 din 08 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi în rejudecare:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi respinge acţiunea faţă de acest pârât în consecinţă.

Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâţii Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria şi Comitetul de Monitorizare la Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontralieră Călăraşi pentru Graniţa România Bulgaria ca rămasă fără obiect.

Menţine sentinţa recurată cu privire la soluţia de respingere a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 decembrie 2020.