Late registration of independent candidate’s electoral symbol in local elections: appeal dismissed, Central Electoral Bureau upheld

Şedinţa publică din data de 19 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. x/2020, reclamantul A., candidat independent pentru funcţia de primar al municipiului Iaşi şi pentru funcţia de consilier local în cadrul Consiliului local al Municipiului Iaşi a chemat în judecată Biroul Electoral Central pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale din 27 septembrie 2020, solicitând anularea Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 49/24.08.2020 şi obligarea Biroului Electoral Central de a înregistra semnul electoral comunicat de A., candidat independent la alegerile locale din Municipiul Iaşi din anul 2020, arătând că plângerea prealabilă formulată în temeiul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ a fost respinsă ca inadmisibilă.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 83 din data de 21 septembrie 2020 - Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins caneîntemeiată cererea de chemare în judecată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 83 din data de 21 septembrie 2020 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ., precizând că solicită casarea în parte a sentinţei, în ceea ce priveşte atât soluţia din dispozitiv de respingere ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, cât considerentele care au codus instanţa la concluzia că cererea de înregistrare a semnului electoral a fost tardiv depusă.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul a arătat, în esneţă, că instanţa de fond, în mod corect, a constatat faptul că toţi copetitorii electorali au aceleaşi drepturi electorale, faptul că toţi competitorii trebuie să aibă acelaşi termen în care trebuie să comunice semnul electoral, dar, în mod incorect şi nelegal a interpretat Legea nr. 115/2015 în sensul că termenul începe să curgă pentru toţi competitorii electorali din acelaşi moment.

Recurentul a susţinut că este incorectă şi nelegală interpretarea instanţei de fond deoarece legea prevede în mod expres şi limitativ pentru care tipuri de competitori electorali termenul începe să curgă de la data constituirii Biroului Electoral Permanent, candidatului independent neputându-i-se aplica acelaşi termen decât printr-o interpretare a legii, interpretare care nu era nici predictibilă, nici logică şi nici constituţională.

Mai arată recurentul că legiuitorul a făcut distincţie între cei patru alegatori persoane juridice şi candidatul independent în sensul că tipulde competitor "partid politic" a folosit semnul electoral al acestuia pe formularul de strângere de semnături de susţinere, în conformitate cu "Modelul listei susţinătorilor pentru alegerea Preşedintelui României din data de 10 noimbrie 2019" afişat pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, în timp ce tipul de competitor electoral "candidat independent" nu s-a putut folosi de un semn electoral decât după înregistrarea candidaturii, acesta fiind nevoit să o supună aprobării Biroului Electoral Central, odată cu propunerea de candidatură, în conformitate cu art. 30 din Legea nr. 370/2004.

În ceea ce priveşte egalitatea de drepturi, recurentul a arătat că există o serie de diferenţe evidente între tipul de competitor "candidat independent" şi tipul de competitor "partid politic", respectiv: tipul de competitor "partid politic" este o persoană juridică iar tipul de competitor "candidat independent" este o persoană fizică. Instituirea aceleiaşi reguli prin interpretarea legii, atât pentru tipul de competitor "candidat independent" cât şi pentru timpul de competitor "partid politic", de comunicare a semnului electoral în termen de 10 zile de la constituirea Biroului Electoral Central când există o diferenţă de situaţii, conduce la încălcarea drepului fundamental la diferenţă, iar faptul de a impune egalitate în acest caz înseamnă instituirea unei discriminări.

Recurentul a susţinut că până la data înregistrării şi validării dosarului de candidatură de către Biroul electoral de circumscropţie candidatul independent nu exista, el este un aspirant la această poziţie, astfel că nu poate solicita înregistrarea unui semn electoral, spre deosebire de entităţile enumerate de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale care exista la data comunicării semnului electoral Biroului Electoral Central, acestea fiind constituite.

Interpretarea conform căreia candidaţii independenţi nu pot înregistra/comunica semne electorale care să figureze pe buletinele de vot din cauza faptului că până la data de 06 august 2020 nu aveau cum să fie înregistraţi şi nu puteau să solicite acest lucru, iar după această dată au fost decăzuţi din depturi, contravine reglementărilor exprese prevăzute de art. 58 alin. (3) din Legea nr. 115/20015, în interpretarea sa Biroul Electoral Central adăugând la lege.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. 49/24.08.2020, Biroul Electoral Central a respins ca tardiv formulată cererea reclamantului A. de înregistrare a semnului său electoral, ca şi candidat independent la funcţia de primar al municipiului Iaşi, reţinând că de la constituirea Biroului Electoral Central, reclamantul avea la dispoziţie un termen de 10 zile, reglementat de art. 59 alin. (1) din Legea 115/2015, redus la jumătate, conform art. 2 alin. (3) din Legea 84/2020, în care trebuia să transmită spre înregistrare însemnul electoral.

Termenul de 5 zile de care dispunea reclamantul a început să curgă la data de 01.08.2020, ca dată de constituire a Biroului Electoral Central, şi s-a împlinit la data de 06.08.2020, astfel încât cererea de înregistrare a însemnului electoral a fost formulată tardiv de către reclamant la data de 20.08.2020.

Prin sentinţa recurată, Curtea de Apel Iaşi a respins contestaţia formulată de reclamantul A. împotriva Hotărârii nr. 49/24.08.2020 a Biroului Electoral Central, reţinâd, în esneţă, că argumentele reclamantului referitoare la momentul naşterii dreptului său de a-şi notifica însemnul electoral către Biroul Electoral Central, respectiv cel al validării candidaturii sale ca şi candidat independent, sunt neîntemeiate şi contrare sensului de interpretare unitar şi logic al prevederilor art. 59 alin. (1) din Legea 115/2015. Or, însăşi principiul egalităţii în faţa legii, garantat de prevederile art. 16 din Constituţia României, se opune raţionamentului juridic şi modalităţii de interpretare a momentului de la care începe să curgă termenul reglementat de art. 59 alin. (1) din Legea 115/2015, expus de reclamant.

Reclamantul a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii"), Înalta Curte constată că niciun argument invocat de recurent nu vine să precizeze care ar fi regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, pretins a fi încălcate de către instanţa de fond.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. ("hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material"), Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 prevăd că. "Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale îşi pot stabili semne electorale, pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia.".

Este adevărat că în enumerarea expresă a competitorilor electorali prevăzută de art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 nu se regăseşte şi categoria candidaţilor independenţi însă nu poate fi reţinută interpretarea recurentului în sensul că pentru candidaţii independenţi momentul de la care curge termenul pentru înregistrarea semnelor electorale este cel al validării candidaturii şi nu cel al constituirii Biroului Electoral Central.

Înalta Curte constată că termenele prevăzute de Legea 115/2015 au caracter imperativ, iar dacă legiuitorul ar fi vrut ca pentru candidaţii independeţi să stabilească o altă modalitate de calcul a termenului pentru înregistrarea semnelor electorale ar fi prevăzut-o în mod expres.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, din cuprinsul Legii nr. 115/2015 nu rezultă că notificarea şi înregistrarea semnelor electorale sunt condiţionate de validarea candidaturilor, legiuitorul stabilind expres că momentul de la care curge termenul pentru întregistrarea însemnelor electorale este cel al constituirii Biroului Electoral Central.

Înalta Curte constată că interpretarea prezentată de recurent în cadrul cererii de recurs ar duce la instituirea pe cale judecătorească a unei alte reguli pentru candidaţii independeţi ceea ce nu ar face altceva decât ar adăuga în mod nepermis la lege, cu încălcarea principiului legalităţii şi a normelor de tehnică legislativă care prevăd o interpretare şi aplicare unitară a legii.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că nu poate fi primită interpretarea restrictivă şi discriminatorie a dispoziţiilor art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 făcută de recurent.

Pentru toate considerentele arătate, Înalta Curte constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale, motiv pentru care nu se impune casarea sentinţei recurate.

În temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu dispoziţiile art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 sau 8 C. proc. civ. şi urmează a fi respins ca nefondat

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 83 din 21 septembrie 2020 a Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 noiembrie 2020.