Misdirected appeal against final appellate ruling dismissing constitutional court reference
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appellant’s appeal as inadmissible, thereby upholding the lower court rulings and leaving the original decision rejecting the constitutional reference in force. The dispute arose from a procedural error where the appellant filed a notice of appeal against a ruling by the Cluj County Court that had dismissed a request to refer a university regulation to the Constitutional Court, despite the first-instance decision explicitly indicating that only a special appeal to the next higher instance was admissible. The appellate court initially rejected the appellant's notice of appeal as an unauthorized legal remedy, after which the appellant filed a direct appeal to the Supreme Court against both the initial dismissal and the appellate rejection. The decisive legal basis for the decision relied on Article 483 of the Code of Civil Procedure, which limits appeals to judgments rendered by the appellate court or those expressly provided by law, and Article 634 of the same Code, which defines final judgments as those no longer subject to appeal; the Supreme Court held it lacked jurisdiction because the immediate superior court of the County Court is the Court of Appeal, and the subsequent appellate decision had already achieved a final character, rendering the further appeal procedurally inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 483 alin. (1) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Misdirected appeal against final appellate ruling dismissing constitutional court reference: The dispute arose from a procedural error where the appellant filed a notice of appeal against a ruling by the Cluj County Court that had dismissed a request to refer a university regulation to the Constitutional Court, despite the first-instance decision explicitly indicating that only a special appeal to the next higher instance was admissible. The appellate court initially rejected the appellant's notice of appeal as an unauthorized legal remedy, after which the appellant filed a direct appeal to the Supreme Court against both the initial dismissal and the appellate rejection. The decisive legal basis for the decision relied on Article 483 of the Code of Civil Procedure, which limits appeals to judgments rendered by the appellate court or those expressly provided by law, and Article 634 of the same Code, which defines final judgments as those no longer subject to appeal; the Supreme Court held it lacked jurisdiction because the immediate superior court of the County Court is the Court of Appeal, and the subsequent appellate decision had already achieved a final character, rendering the further appeal procedurally inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for admitting the exception of inadmissibility and dismissing the appeal.
Full text
Şedinţa publică din data de 13 noiembrie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin încheierea din data de 12 februarie 2020, Tribunalul Cluj a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a prevederilor Regulamentului de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice în ciclul de studii universitare de licenţă a UMF "A." Cluj.
Prin încheierea din data de 28 mai 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de reclamantul B., împotriva încheierii din 12.02.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, pe care o păstrează în întregime.
În dispozitivul acestei încheieri se află menţiunea "Decizia este definitivă."
Împotriva încheierii din data de 28 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 şi a încheierii din data de 12 februarie 2020, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2019, reclamantul B. a formulat recurs.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile procedurale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil pentru argumentele expuse în continuare.
Prezenta cerere de recurs vizează încheierea din data de 12 februarie 2020, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2019, şi încheierea din data de 28 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019, încheieri prin care a fost soluţionată o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale, pe parcursul a două etape procesuale, respectiv în primă instanţă şi în calea de atac exercitată de reclamant, ultima dintre acestea, având caracter definitiv.
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992:
"Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".
Împotriva hotărârilor judecătoreşti se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".
Aceste dispoziţii delimitează, expres şi exclusiv, categoria hotărârilor judecătoreşti ce pot face obiectul căii de atac a recursului.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost formulată în faţa primei instanţe învestită cu judecarea fondului cauzei, respectiv Tribunalul Cluj, fiind respinsă prin încheierea din 12 februarie 2020 a acestei instanţe.
Împotriva acestei încheieri, reclamantul a exercitat calea de atac a apelului, deşi instanţa de fond a făcut menţiunea corectă în dispozitivul încheierii de respingere a sesizării, în sensul indicării căii de atac a recursului.
Prin încheierea din 28 mai 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamant, cu motivarea că s-a exercitat o cale de atac neprevăzută de lege, epuizându-se astfel cele două etape procesuale prevăzute de Legea nr. 47/1992 pentru soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Calea de atac prevăzută de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 poate fi judecată şi soluţionată doar de către instanţa superioară celei care a pronunţat încheierea de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.
Prin urmare, Înalta Curte nu poate fi învestită legal cu soluţionarea unei căi de atac exercitate împotriva unei hotărâri pronunţate de Tribunalul Cluj, având în vedere că instanţa superioară a tribunalului este curtea de apel.
În ceea ce priveşte încheierea din 28 mai 2020 a Curţii de Apel Cluj, Înalta Curte reţine că nici aceasta nu mai este susceptibilă de exercitare a unei căi de atac, având în vedere că are caracter definitiv.
În acest sens, Înalta Curte reţine incidenţa dispoziţiilor art. 634 alin. (1) punctul 6 din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Sunt hotărâri definitive: (…) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs."
Având în vedere dispoziţiile exprese din textele legale citate mai sus, Înalta Curte constată că este împiedicată, din punct de vedere procedural să analizeze cererea de recurs, fiind învestită cu o cale de atac inadmisibilă.
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge recursul ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant B. împotriva încheierii din data de 28 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019 şi a încheierii din data de 12 februarie 2020, pronunţată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 noiembrie 2020