Recovery of rural development funding for loss of economic viability and registration lapse, with full restitution justified under proportionality principles

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2017 la data de 22.02.2017, reclamantul A. în calitate de mandatar al fostei PFA B., a chemat în judecată pe pârâta Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale-Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale- CFIR8-Bucureşti-Ilfov solicitând anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor si stabilirea creanţelor bugetare nr. x/22.08.2016 şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 4009 din 30 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a luat act de renunţarea pârâtului la excepţia lipsei calităţii de reprezentant a reclamantului.

A fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A., reprezentant al fostei PFA "C.", în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale-Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - CFIR8 - Bucureşti - Ilfov.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate:

- au fost incălcate prevederile art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea si sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, cu modificările si completările ulterioare, care prevăd aplicarea principiului proporţionalităţii, ţinându-se seama de natura si gravitatea neregulilor constatate, precum si de amplasarea si implicaţiile financiare ale acesteia;

- reclamantul a fost de buna credinţa în derularea contractului de finanţare nr. x/28.12.2010, iar hotărârea instanţei de fond este data în contradicţie cu prevederile art. 6 alin. (4) si (5) din O.U.G. nr. 66/2011, care prevăd, având în vedere principiul proporţionalitatii, că autorităţile cu competente în gestionarea fondurilor europene, au obligaţia de a face reduceri procentuale din sumele solicitate la rambursare, în funcţie de gradul de realizare a indicatorilor/obiectivelor,

- instanţa de fond a ţinut seama numai de prevederile contractului de finanţare si a actelor adiţionale la acesta, ignorând că în perioada contractata, pentru a putea sa-si desfăşoare activitatea cu creditul acordat, reclamanta a achiziţionat un tractor pentru care a plătit suma de 15.500 Euro, utilaj care a fost găsit de echipa de control din cadrul intimatei - parate;

- s-a solicitat să se constate că adevărata cauza a radierii PFA "C.", a constituit-o faptul ca la începutul derulării acestui contract de finanţare, deţinea în arenda de la proprietari, circa 50,50 ha teren agricol iar pana în luna martie 2016 a rămas cu 13,7 ha, datorita pătrunderii pe piaţa din România a numeroaselor firme străine care au cumpărat pământul de la proprietari la preturi mult mai mari decât cele oferite de către agricultorii romani;

- lucrătorii Finanţelor Publice Feteşti i-au cerut radierea PFA - ului, întrucât nu mai avea activitate si menţinerea ei în fiinţă, genera taxe, impozite, penalităţi la bugetul considerat al statului;

- s-a arătat că deşi contractul de finanţare nr. x/28.10.2010, are un număr de 8 (opt) articole, în hotărârea recurata, la pag. 12, se face referire la art. 11 alin. (2) si (3) din contract.

A considerat reclamanta că hotărârea instanţei de fond este nelegala si netemeinica, pe motiv ca nu cenzurează procesul-verbal de constatare a neregulilor si stabilire a creanţelor bugetare nr. x/22.08.2016, încheiat de intimata - parata în raport de prevederile legale invocate în cuprinsul motivelor de recurs.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - CFIR8 - Bucureşti-Ilfov a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că judecătorul fondului a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, însă raportat la prevederile 11 alin. (3) din Anexa I la Contractul de finanţare privind încetarea valabilităţii contractului.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia completului învestit cu soluţionarea dosarului a fost fixat termen de judecată pe fond a recursului la data de 13 octombrie 21, constatându-se că nu mai subzistă motivele care au determinat fixarea termenului de judecată pentru examinarea recursului, prin prisma exigenţelor dispoziţiilor art. 493 alin. (5) - (7) din C. proc. civ., faţă de Hotărârea Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de Hotărârea Plenului Judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 din C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/22.08.2016 încheiat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, s-a constatat nemenţinerea eligibilităţii proiectului x/28.12.2010 "Înfiinţarea fermei agricole în comuna Movila jud. Ialomiţa aparţinând reclamantului C. - persoană fizică ca urmare a încetării activităţii specifice prevăzută în contract şi în cererea de finanţare, beneficiarul fiind radiat la data de 10.03.2016 de la Registrul Comerţului.

S-a stabilit în sarcina reclamantului un debit în valoare de 50.835 RON reprezentând 11.999,85 euro.

Prin Decizia nr. 27104/06.10.2016 emisă de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale s-a respins contestaţia formulată de reclamantul PFA C., menţinându-se debitul stabilit prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/22.08.2016 în sumă de 50.835 RON la care se adaugă accesoriile, şi încetarea contractului de finanţare.

A reţinut prima instanţă că din Raportul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din data de 19.05.2016 a rezultat că reclamantul - C. Persoană Fizică Autorizată, care a avut calitatea de beneficiar al finanţării unui proiect derulat prin Program FEADR - Măsura 112, a fost radiat din Registrul Comerţului la data de 10.03.2016.

Prin adresa nr. x/24.05.2016 din 24.05.2016 Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa a arătat faptul că radierea a fost efectuată la solicitarea beneficiarului (reclamantul din prezenta cauză) astfel cum rezultă din cererea nr. x/09.03.2016, rezoluţia nr. 1280/10.03.2016 a Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, certificatul de radiere din 16.03.2016 eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Ialomiţa.

Recurentul - reclamant a criticat hotărârea atacată pentru încălcarea dispoziţiilor art. 6 alin. (4) şi (5) şi art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 în ceea ce priveşte obligaţia aplicării principiului proporţionalităţii şi a reducerii procentuale a corecţiei.

Potrivit art. 1 din contractul de finanţare:

"1(2) Beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest Contract, care este constituit din Contractul Cadru şi anexele acestuia, pe care Beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă.

Cererea de finanţare depusă de beneficiar, rezultată în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul etapei de evaluare - selectare, devine obligatorie pentru beneficiar.

1(3) Beneficiarul acceptă finanţarea nerambursabilă şi se angajează să desfăşoare proiectul pe propria răspundere".

Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a apreciat că actele administrative contestate sunt legale, întrucât intimata reclamantă a săvârşit neregula reţinută în sarcina sa prin procesul-verbal, astfel cum este aceasta definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, ca fiind orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

În acest sens se are în vedere împrejurarea că, în urma verificărilor efectuate, recurenta pârâtă a constatat că în perioada de valabilitate a contractului de finanţare, beneficiarul nu a respectat condiţiile asumate privind acordarea ajutorului financiar nerambursabil, nu a îndeplinit condiţiile de implementare în ceea ce priveşte viabilitatea economică şi asigurarea profitului financiar, deşi recurentul - reclamant a asigurat autoritatea contractantă, prin Cererea de finanţare şi prin Contractul cadru, că această investiţie este viabilă în condiţiile impuse de Programul FEADR.

Beneficiarul avea obliaţia ca pe perioada de valabilitate a contractului de finanţare (3 ani de la ultima plată) să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în planul de afaceri şi să nu înceteze activitatea agricolă.

Or, nu se poate considera că au fost respectate aceste prevederi contractuale, din moment ce proiectul nu a fost implementat în condiţiile în care a survenit radierea PFA.

În mod corect recurenta pârâtă a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 11 (3) din Contractul cadru care stabilesc că "în cazul încălcării de către Beneficiar a prezentului contract, Autoritatea Contractantă poate înceta executarea contractului, fără ca în prealabil să-l pună în întârziere şi fără nici o altă formalitate prealabilă. În acest caz, beneficiarul nu este exonerat de plata integrală a sumelor primite ca finanţare nerambursabilă până la data notificării de reziliere. În acest caz, Autoritatea Contractantă va aplica Beneficiarului dobânzi şi penalitaţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare. Mai mult, Autoritatea Contractantă poate aplica posibile sancţiuni în situaţia neconformării cu obligaţiile menţionate mai sus."

Este adevărat că art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 stabileşte că orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii.

Potrivit acestui principiu, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din acelaşi act normativ, orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

În speţă, însă este vorba despre o neregulă care afectează întregul contract de finanţare, astfel că se justifică restituirea integrală a sumelor primite ca finanţare nerambursabilă, prin prisma prevederilor contractuale sus menţionate, respectiv a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Anexa I la contract -"Prevederi Generale", neputându-se reţine încălcarea principiului proporţionalităţii, cum în mod greşit susţine recurenta.

Reţine Înalta Curte că radierea societăţii este o dovadă a lipsei de viabilitate economico-financiară a activităţii agricole pentru funcţionarea căreia a fost acordată finanţarea nerambursabilă, neprezentând relevanţă motivele pentru care recurenta - reclamantă şi-a redus suprafaţa arendată.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. reprezentant al PFA C. împotriva sentinţei civile nr. 4009 din 30 octombrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2020.