Revision of Inadmissible Revision Denied; Criminal Complaint Unavailing

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2020

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei deduse judecăţii

Prin decizia nr. 2770 din 3 octombrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei nr. 1998 din 14 mai 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibilă.

2. Cererea de revizuire exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire revizuentele A., B. şi C., întemeiată pe dispoziţiile art. 393 alin. (1) C. proc. pen., solicitând redeschiderea dosarului nr. x/2015, solicitând totodată desfiinţarea deciziei nr. 2770 din 3 octombrie 2017, motivând că decizia atacată este netemeinică şi nelegală.

De asemenea, contestatoarele au arătat că, în calitate de procurator, reformator, în conformitate cu art. 221 şi art. 222 C. proc. civ..penală, formulează plângere penală, pentru înşelăciune, distrugerea probelor proprietăţii familiei x, prin abuz, fals, înşelăciune continuată pentru interes personal, favorizând infractorul.

II. Soluţia instanţei asupra cererii de revizuire

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Examinând cu prioritate inadmisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 322 alin. (1) din vechiul C. proc. civ.:

"Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:

1. dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziţii potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire;

2. dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;

3. dacă obiectul pricinii nu se află în fiinţă;

4. dacă un judecător, martor sau expert, care a luat parte la judecată, a fost condamnat irevocabil pentru o infracţiune privitoare la pricină sau dacă hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul sau în urma judecăţii, sau dacă partea care a jurat a fost condamnată irevocabil pentru fals;

5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor, ori dacă s-a revizuit hotărârea unei instanţe penale sau administrative pe care ea s-a întemeiat;

6. dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, dispăruţii, incapabilii sau cei puşi sub curatelă sau consiliul judiciar nu au fost apăraţi de loc sau au fost apăraţi cu viclenie de cei însărcinaţi să-i apere;

7. dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una sau aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate;

8. dacă partea a fost împiedicată să se înfăţişeze la judecată şi să înştiinţeze instanţa despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa."

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând cererea de revizuire în raport de dispoziţiile art. 326 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, apreciază că aceasta este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare şi nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ.

Conform acestor dispoziţii legale, pot forma obiectul revizuirii hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi cele date de o instanţă de recurs când evocă fondul, numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de text.

Cererea de revizuire se judecă potrivit dispoziţiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, astfel cum prevede art. 326 C. proc. civ.

Legea prevede, aşadar, cu caracter limitativ, două categorii de hotărâri judecătoreşti care pot fi supuse acestei căi extraordinare de atac, după cum urmează: a) hotărârile rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare şi b) hotărârile pronunţate de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul.

În cauză, decizia civilă nr. 2770 din 3 octombrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ce face obiectul prezentei cereri de revizuire, nu se încadrează în ipoteza avută în vedere de dispoziţiile art. 322 C. proc. civ., în condiţiile în care este pronunţată în calea extraordinară de atac a unei revizuiri, respinsă ca inadmisibilă.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în soluţionarea cererii de revizuire.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 326 alin. (1) şi alin. (3) din vechiul C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge revizuirea formulată de A., B. şi C. împotriva deciziei nr. 2770 din 3 octombrie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2015, ca inadmisibilă. Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 septembrie 2020.