Mootness of administrative salary order appeal due to post-filing statutory compliance

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 30.10.2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a solicitat în contradictoriul cu pârâţii - Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, revocarea Ordinului nr. 2648/09.09.2019, emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi emiterea unui nou ordin de salarizare cu stabilirea, începând cu data de 02.09.2019, a indemnizaţiei de încadrare brută lunară şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 484,169 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015).

Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a formulat întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepţia lipsa calităţii procesuale pasive a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată-emiterea unui nou ordin de salarizare - acţiune împotriva unui act administrativ emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Ordinul nr. 2648/09.09.2019, şi luând în considerare că indemnizaţiile brute lunare de care beneficiază procurorii, sunt stabilite de ordonatorul principal de credite din cadrul Ministerului Public, în calitate de angajator.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de obiect a acţiunii.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 57 din 21 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi a dispus revocarea Ordinului nr. 2468/09.09.2019 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi a fost obligat pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, prin Procurorul General, să emită un nou ordin de salarizare cu stabilirea, începând cu data de 02.09.2019 a indemnizaţiei de încadrare brută lunară şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială de 484,169 RON.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie invocând motivele de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea recursului, au fost învederate, în esenţă, următoarele:

Recurentul a reiterat excepţia lipsei de obiect a acţiunii pentru perioada ulterioară datei de 1.12.2016.

Prima instanţă a ignorat dispoziţiile Deciziei nr. 25 din 14.11.2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial nr. 916/22.12.2011. Prin această decizie, instanţa supremă a statuat că " Dispoziţiile Ordonanţei nr. 10/2007 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .se interpretează în sensul că nu se aplică magistratţilor".

În mod greşit instanţa de fond a acordat reclamantului valoarea de referinţă sectorială determinată prin raportare la majorările salariale prevăzute de art. 1 din O.G. nr. 3/2006 şi art. 1 din O.G. nr. 10/2007.

4. Decizia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât şi a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, acţiunea reclamantului urmând a fi respinsă ca rămasă fără obiect.

Intimatul-reclamant A., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune având ca obiect revocarea Ordinului nr. 2648/09.09.2019 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi emiterea unui nou ordin de salarizare cu stabilirea, începând cu data de 02.09.2019, a indemnizaţiei de încadrare brută lunară şi a celorlalte drepturi aferente raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 484,169 RON (cuantum ce cuprinde majorarea de 10% prevăzută de Legea nr. 293/2015).

Înalta Curte constată că, la data de 29.11.2019, a fost emis Ordinul Procurorului General nr. 3206, în conformitate cu prevederile art. 76 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 74 alin. (1) şi art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, în acord cu Decizia nr. 23/2016 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în temeiul art. 31 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 57/2015, urmare şi a Deciziei nr. 794/2016 a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a art. 31 alin. (12) din O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pe anul 2016.

Astfel, prin ordinul menţionat mai sus, la art. 1 s-a dispus că:

"în perioada 1 decembrie 2016 - 31 decembrie 2017, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel, parchetelor de pe lângă tribunale şi parchetelor de pe lângă judecătorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor şi specialiştii din cadrul Ministerului Public se salarizează având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 484,18 RON".

La art. 2 din ordinul menţionat se prevede că:

"începând cu 1 ianuarie 2018, drepturile salariale se stabilesc potrivit art. 1 din prezentul ordin, în măsura în care nu devin incidente prevederile art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare".

Prin urmare, având în vedere că, în cursul soluţionării cauzei, recurentul-pârât a răspuns pretenţiilor intimatului-reclamant, Înalta Curte constată că acţiunea reclamantului a rămas fără obiect.

Astfel fiind, faţă de considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi rejudecând, va respinge acţiunea reclamantului, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie împotriva sentinţei nr. 57 din 21 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând, respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2020.