Liability for delayed data migration in EU-funded IT project: beneficiary bears contractual duty of diligence despite partner unit fault

Şedinţa publică din data de 17 septembrie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018 din 16 ianuarie 2018, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani-Consiliul Judeţean Botoşani prin Preşedinte a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale anularea Deciziei nr. 5945/20.11.2017, emisă de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (MCSI-OIPSI) şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/14.09.2017, întocmite în urma analizării aspectelor sesizate în suspiciunea de neregulă nr. 2523/11.05.2017 privind neconformităţile constatate de echipa în urma vizitei de durabilitate desfăşurată în perioada 20-24.03.2017, privind proiectul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a Registrului agricol şi a altor activităţi specifice, în judeţul Botoşani"- cod SMIS - CSNR 48374; obligarea pârâtei la anularea corecţiei financiare în sumă de 42.365,86 RON, din care: contribuţie din fonduri UE: 35.036,57 Iei - 82,70%; contribuţie publică naţională (bugetul de stat): 7.329,29 RON-17,30% diferenţă TVA: 167,34 RON; obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente sumelor reţinute, la nivelul de referinţă a Băncii Naţionale a României, sumă pe care o solicită a fi calculată de la data reţinerii sumelor defalcate şi până la restituirea integrală de către pârâtă a sumelor reţinute imputate Judeţului Botoşani în mod nejustificat.

1.2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 71 din 14 mai 2018 a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani -Consiliul Judeţean Botoşani - prin Preşedinte, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, ca nefondată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - Consiliul Judeţean Botoşani prin Preşedinte care a formulat critici de nelegalitate.

Prin recursul său reclamanta a solicitat casarea hotărârii atacate şi rejudecând cauza să se dispună admiterea acţiunii şi anularea actelor administrative contestate, susţinând în esenţă că hotărârea atacată este dată cu încălcarea normelor de drept material, în sensul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea acestui motiv de nelegalitate reclamanta recurentă a susţinut următoarele:

Instanţa de fond a respins în mod nelegal acţiunea, neluând în considerare faptul că acoperirea ulterioară a deficienţelor constatate este un argument mai mult decât pertinent în admiterea acţiunii.

Instanţa de fond şi-a motivat soluţia de respingere a acţiunii, bazându-se exclusiv pe o perspectivă limitată din punct de vedere temporal, respectiv îndeplinirea unor activităţi în perioada de implementare a proiectului.

Instanţa de fond a apreciat în mod greşit că reclamanta nu îşi poate întemeia apărările pe documente care au fost doar o anexă a cererii de finanţare, în condiţiile în care proiectul tehnic stă la baza emiterii cererii de finanţare.

Concluzionează recurenta că, instanţa de fond a înlăturat în mod eronat apărările recurentei întemeiate pe unele prevederi din proiectul tehnic, în condiţiile în care proiectul este în esenţă informatic, dovadă fiind şi obiectul contractului de furnizare, respectiv furnizarea de echipamente/dotări informatice, aplicaţii informatice şi instruire specializată.

Astfel, instanţa de fond a pronunţat o soluţie nelegală, deoarece nu a luat în considerare faptul că scopul proiectului a fost atins, întârzierile în migrarea datelor datorându-se lipsei de diligenţă din partea unităţilor administrativ-teritoriale partenere.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

2.1. Excepţia nulităţii recursului exercitat de recurenta-reclamantă este apreciată de instanţa de control judiciar ca neîntemeiată.

Criticile formulate prin cererea de recurs se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit căruia se poate casa hotărârea când a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, întrucât se tinde a se demonstra interpretarea eronată a dispoziţiilor legale, unionale şi naţionale, precum şi a celor contractuale referitoare la caracterul eligibil al cheltuielilor care au făcut obiectul actelor administrative atacate.

Prin urmare nu poate fi validată afirmaţia pârâtului referitoare la împrejurarea că recursul reclamantei nu conţine critici care să se circumscrie vreunui motiv de nelegalitate din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel că excepţia nulităţii recursului va fi respinsă ca nefondată.

2.2. Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul reclamantei este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Reclamanta a învestit instanţa de fond cu controlul de legalitate al Deciziei nr. 5945/20.11.2017, emisă de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (MCSI-OIPSI) şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/14.09.2017, întocmite în urma analizării aspectelor sesizate în suspiciunea de neregulă nr. 2523/11.05.2017 privind neconformităţile constatate de echipa în urma vizitei de durabilitate desfăşurată în perioada 20-24.03.2017, privind proiectul "Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a Registrului agricol şi a altor activităţi specifice, în judeţul Botoşani"- cod SMIS - CSNR 48374.

Referitor la neregula constatată de organele de control s-au reţinut următoarele.

Judeţul Botoşani, în calitate de autoritate contractantă, a demarat procedura de atribuire a contractului de furnizare echipamente/dotări informatice, aplicaţii informatice şi instruire specializată" necesare implementării proiectului cu titlul " Crearea infrastructurii necesare pentru gestionarea electronică a Registrului agricol şi a altor activităţi specifice, în judeţul Botoşani"- cod SMIS- CSNR 48374, prin publicarea anunţului de participare în SEAP cu nr. x din 26.05.2014 şi în JOUE cu nr. 2014/S104-182284 din 31.05.2014.

În urma licitaţiei deschise, s-a atribuit contractul de furnizare Asocierii A. S.R.L. (lider asociere)- S.C. B. S.R.L. - S.C. C. S.R.L. - S.C. D. S.R.L., la valoarea totală de 2.813.900 RON, la care se adaugă TVA în sumă de 675.336 Iei.

În urma vizitei de durabilitate din perioada 20-24.03.2017, organul de verificare a apreciat că migrarea datelor din vechile aplicaţii nu a fost realizată integral.

În acest sens, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a reţinut că:

"În cazul U.A.T. Mihălăşeni şi E. datele nu au fost migrate nici măcar parţial".

Prin Decizia de soluţionare a contestaţiei, Ministerul a invocat prevederile art. 6 alin. (6) din Contractul de finanţare nr. x/06.12.2013.

S-a mai reţinut că migrarea cu întârziere a datelor nu a fost efectuată din culpa Judeţului Botoşani, această operaţiune desfăşurându-se într-un ritm mai lent la nivelul primăriilor beneficiare ale acestui program.

Prin Sentinţa recurată, instanţa de fond a a respins acţiunea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - Consiliul Judeţean Botoşani - prin Preşedinte, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, ca nefondată.

Prima instanţă a pronunţat o hotărâre legală, cu interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept aplicabile şi a contractului de finanţare, criticile recurentei formulate prin cererea de recurs fiind neîntemeiate.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Contractul de finanţare nr. x/2013, beneficiarului i se acordă finanţarea conform condiţiilor din contract şi anexelor ce fac parte integrantă din acesta. Conform art. 23 din contract, proiectul tehnic nu este o anexă a contractului, astfel încât recurenta-reclamantă nu îsi poate întemeia apărările pe documente care au fost doar o anexă a cererii de finanţare.

Mai mult decât atât, aşa cum corect a reţinut şi instanţa de fond, prin alin. (4) al aceluiaşi articol din contract, recurenta-reclamantă s-a obligat să implementeze proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile din contract. De asemenea, prin articolul 10 alin. (1) din contract, recurenta şi-a asumat obligaţia de a implementa proiectul cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă iar potrivit alin. (3) recurenta este răspunzătoarea pentru implementarea proiectului, inclusiv pentru realizarea activităţilor potrivit calendarului activităţilor. Pe de altă parte, potrivit alin. (12), beneficiarul are obligaţia să îndeplinească indicatorii de realizare şi de rezultat.

Prin urmare, din cuprinsul clauzelor contractuale menţionate, rezultă că responsabilitatea implementării proiectului a revenit recurentei care avea obligaţia de a lua măsurile ce se impuneau, pentru implementarea proiectului.

Recurenta din prezenta cauză nu a făcut dovada existentei unui caz de forţă majoră, conform art. 20 din contract, care ar fi împiedicat-o să îşi îndeplinească obligaţiile.

Susţinerile recurentei referitoare la faptul că unele unităţi administrativ teritoriale nu i-au pus la dispoziţie baze de date având un anumit format sau calitate ori că au tergiversat transferul acestor date, aşa cum în mod judicios s-a reţinut, nu exclud culpa recurentei care avea obligaţia de a urmări implementarea proiectului cu maxim de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă.

Pe de altă parte, nici îndeplinirea ulterioară de către recurentă a obligaţiilor nu constituie un temei pentru admiterea recursului, casarea sentinţei recurate cu consecinţa admiterii acţiuni, întrucât această situaţie nu înlătură existenţa neregulii reţinută în procesul-verbal şi nici culpa recurentei.

În concluzie, având în vedere că, operaţiunea de migrare a datelor a reprezentat o componentă esenţială a proiectului, în mod temeinic şi legal autoritatea de control a întocmit procesul-verbal contestat.

În acest context, nici susţinerile recurentei privind efectuarea unui control anterior prin care nu s-au constatat nereguli nu este întemeiată, atât timp cât autoritatea de control are dreptul de a constata neregula şi de a stabili creanţa bugetară în termen de 5 ani de la implementarea proiectului, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 45 din O.U.G. nr. 66/2011.

2.3. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul formulat de Unitatea Administrativ Teritorială Judeţul Botoşani - Consiliul Judeţean Botoşani prin Preşedinte împotriva sentinţei nr. 71 din 14 mai 2018 a Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2020.