Inadmissible appeal against preparatory interlocutory order pending material incompetence exception

Şedinţa publică din data de 28 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 29.03.2019 sub nr. x/2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii A. şi B. au formulat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, contestaţie în anulare împotriva încheierii de şedinţă din 06.02.2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2019.

În drept, reclamanţii au invocat dispoziţiile art. 503 şi art. 508 alin. (3) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 14.05.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nelegalei compuneri a completului, a dispus scoaterea cauzei de pe rolul secţiei a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi a trimis cauza la Registratura secţiei a VIII-a (nouă) contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în vederea repartizării aleatorii în cadrul secţiei a VIII-a (nouă).

Instanţa a apreciat excepţia nelegalei compuneri a completului de judecată întemeiată întrucât încheierea din data de 06.02.2019 a fost pronunţată în dosarul nr. x/2019 al secţiei a VIII-a (nouă) a Curţii de Apel Bucureşti, iar potrivit dispoziţiilor art. 505 alin. (1) C. proc. civ., contestaţia în anulare se introduce la instanţa a cărei hotărâre se atacă.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2019*.

2. Hotărârea primei instanţe

În şedinţa publică din data de 14 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale procesuale şi a amânat pronunţarea cu privire la această excepţie la data de 21 iunie 2019.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii pronunţate la data de 14 iunie 2019 au declarat recurs A. şi B., care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii şi pe fond admiterea cererii astfel cum a fost formulată.

Au susţinut că hotărârea atacată este lovită de nulitate absolută, fiind pronunţă cu încălcarea prevederilor legale româneşti şi europene în condiţiile în care instanţa de fond a respins excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii 10/2001, actualizată.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţie s-a fixat termen de judecată la data de 5 mai 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii căii de atac invocată în cauză, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Potrivit art. 235 din C. proc. civ., instanţa nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu, ci numai de cele interlocutorii. Sunt încheieri interlocutorii acelea prin care, fără a se hotărî în totul asupra procesului, se soluţionează excepţii procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că, în conformitate cu prevederile art. 235 din C. proc. civ., toate încheierile care preced hotărârea şi au ca scop să pregătească soluţionarea pricinii sunt încheieri premergătoare. Se observă că unele dintre acestea pot conţine dispoziţii pur premergătoare (încheieri preparatorii), care nu leagă instanţa sau, dimpotrivă, pot conţine soluţionări parţiale ale unor aspecte ale litigiului care leagă instanţa (încheieri interlocutorii), în sensul că ea nu mai poate reveni asupra celor hotărâte.

Consecinţa acestor reglementări constă în faptul că încheierile premergătoare, indiferent de felul lor, nu pot fi atacate decât odată cu fondul, făcând corp comun cu hotărârea finală şi, prin urmare, vor fi supuse căii de atac numai odată cu aceasta.

În speţă, Înalta Curte constată că s-a declarat recurs împotriva încheierii din data de 14 iunie 2019 prin care s-a amânat pronunţarea asupra excepţiei de necompetenţă materială procesuală, iar criticile formulate în calea de atac privesc respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale în condiţiile în care o astfel de soluţie nu a fost pronunţată prin încheierea recurată şi nici prin încheierea ulterioară din 21.06.2019 prin care instanţa de fond a soluţionat excepţia necompetenţei sale materiale.

Aşadar, încheierea recurată este o încheiere premergătoare care poate fi atacată odată cu fondul iar nu pe cale separată, recursul formulat împotriva sa fiind inadmisibil.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă calea de atac promovată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva încheierii de şedinţă din data de 14 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iulie 2020.