National Agency for Fishing and Aquaculture's appeal dismissed, upholding rejection of action to annul 5% financial correction for procurement irregularities

Şedinţa publică din data de 28 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată la data de 28 februarie 2017 sub numărul x/2017 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii: a) anularea Deciziei de respingere a contestaţiei administrative nr. 11/05.10.2016; b) anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare; înregistrată la DGCAI cu nr. x/12 din 01.08.2016 şi la ANPA cu nr. x din 08.08.2016; c) anularea măsurilor dispuse prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare înregistrată la DGCAI cu nr. x/12 din 01.08.2016 şi la ANPA cu nr. x din 08.08.2016 şi exonerarea societăţii de măsura administrativă de excludere de la finanţare a sumei de 822.021,41 RON, reprezentată de aplicarea corecţiei financiare prin nota de constatare a neregulilor şi stabilire a corecţiilor financiare menţionată şi d) suspendarea până la soluţionarea definitivă a cauzei a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor înregistrată la DGCAI cu nr. x/12 din 01.08.2016 si la AN PA cu nr. x din 08.08.2016.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2128 pronunţată în data de 28 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia de nelegalitate invocată în privinţa Ordinului MADR nr. 706/22.04.2015, a Ordinului MADR nr. 2707/16.12.2015 şi a Ordinului MADR nr. 821/02.06.2016, ca neîntemeiată, a respins cererea de suspendare a executării, ca neîntemeiată, a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru Direcţia Generală Control Antifraudă şi Inspecţii, ca neîntemeiată şi a dispus restituirea cauţiunii în cuantum de 8.220 RON consemnată în dosarul nr. x/2017 la A. Sucursala Victoria, conform recipisei de consemnare nr. x/29.06.2017.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civilă nr. 2128 pronunţată la 28 iunie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, care invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată în sensul anulării actelor administrative atacate.

În susţinerea motivelor de recurs a arătat următoarele:

- prin considerentele reţinute, judecătorul fondului a aplicat în mod greşit dispoziţiile legale incidente, nu a realizat controlul de legalitate al actului administrativ arătând, în mod generic că nota de constatare emană de la pârâtul MADR, nu a verificat calitatea semnatarului actului administrativ de sancţionare, nu a identificat în cadrul actului administrativ de sancţionare fapta ce constituie neregulă astfel cum este ea prevăzută în anexa la O.U.G. nr. 66/2011 şi în mod eronat a considerat că Ordinele MADR pe care instituţia le-a atacat cu excepţia de nelegalitate ar fi acte administrative cu caracter individual;

- sentinţa nu este motivată asupra aspectului legalităţii actului administrativ contestat. În cadrul analizei actului administrativ de constatare nereguli şi aplicare a corecţiei asupra aspectelor legalităţii şi temeiniciei emiterii acestuia instanţa are o cvasi-motivare care echivalează cu o lipsă a acesteia;

- hotărârea pronunţată a fost dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

- în mod greşit instanţa ce a judecat fondul cauzei a respins excepţia de nelegalitate invocată de către ANPA reţinând că ordinele evocate sunt acte administrative cu caracter individual, deşi aceste ordine succesive nu stabileau expres în competenta DGCAI emiterea unei astfel de note de constare şi nu prevedeau expres nici delegarea de atribuţii în acest sens.

- Ordinele MADR nr. 706/2015, 2707/2015 şi 821/2016 reprezintă acte administrative cu caracter normativ ce trebuiau publicate în Monitorul Oficial al României ca şi condiţie de opozabilitate şi validitate.

- judecătorul fondului era obligat să constate nulitatea acestor dispoziţii, întrucât sunt acte cu caracter normativ şi nu individual şi, mai mult, trebuia să efectueze o analiză mai temeinică asupra acestor ordine succesive deoarece dacă ar fi făcut-o ar fi observat că acestea vin în contradicţie cu actul normativ cu forţă de lege organică ce stabileşte cadrul legal al constatării neregulilor şi al aplicării corecţiilor financiare asupra sumelor provenite din fonduri europene

De asemenea interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material s-a făcut şi prin prisma nerespectării dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011 - art. 21 alin. (16) în sensul că instanţa de la fond trebuia să ţină cont de faptul că actul de constatare a pretinsei nereguli şi de stabilire a corecţiei financiare trebuia aprobat de către conducerea instituţiei publice în care funcţionează structura de control (în speţă MADR) sau de către conducerea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene - dacă structura de control este organizată în cadrul acesteia (în speţă DG AMPOP). Nota de corecţie ce reprezintă actul de stabilire nereguli şi aplicare corecţie a fost aprobată de către Directorul DGCAI, acesta fiind un motiv esenţial de nelegalitate al actului administrativ emis - nota de stabilire nereguli şi corecţie financiară.

- Instanţa de fond nu a analizat actul administrativ de sancţionare, ceea ce constituia fondul cauzei, prin prisma dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ. Prin motivarea reţinută se adaugă la lege o categorie de acte administrative exceptate de la controlul de legalitate al instanţei de contencios administrativ.

Instanţa a nesocotit faptul că nota de constatare reprezintă procesul-verbal de constatare şi sancţionare a pretinselor nereguli şi situaţia de fapt reţinută a fost preluată în mod direct din motivarea notei de constatare nr. x/01.08.2016 fără să verifice sub aspectul admisibilităţii pretinselor nereguli raportat la O.U.G. nr. 66/2011.

Făcând abstracţie de faptul că, prin neanalizarea legalităţii actului administrativ de sancţionare, instanţa a pronunţat o hotărâre prin care s-a adăugat la lege (prin prisma art. 5 din Legea nr. 554/2004) nu s-a identificat în mod concret abaterea/neregula care să justifice aplicarea corecţiei financiare în sensul celor reţinute de către O.U.G. nr. 66/2011 modificată şi completată - Anexa partea 1 - Achiziţii Publice.

Actul normativ cu forţă juridică de lege organică prevede exhaustiv posibile abateri ce pot atrage corecţii financiare şi în acest sens autoritatea ce a realizat controlul asupra pretinselor nereguli era obligată să precizeze şi să încadreze faptele/fapta reţinută în cadrul celor enumerate de lege, aceasta fiind o condiţie esenţială pentru legalitate actului administrativ de sancţionare a beneficiarului.

- În motivarea instanţei şi în nota de constatare a neregulilor nu se regăseşte/nu se identifică fapta ce ar putea fi temei pentru aplicarea corecţiei financiare. Tot ceea ce se reţine în nota de constatare sunt o serie de pretinse nereguli cu privire la competenţele unor persoane ce au avut funcţii în cadrul persoanelor juridice ce au executat lucrări în desfăşurarea proiectului "Bursa de Peşte".

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat în principal respingerea recursului pentru nemotivare şi, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 21 mai 2019, s-a fixat termen de judecată la data de 5 mai 2020, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea sentinţei atacate prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, Înalta Curte, prin raportare la prevederile legale incidente, dar şi la contextul factual al cauzei, constată că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare expuse.

Reclamanta a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Decizia de respingere a contestaţiei administrative nr. 11/05.10.2016 şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 01.08.2016.

Prin actele contestate s-a reţinut existenţa unor nereguli cu privire la procedura de atribuire a lucrării "Proiectare şi execuţie lucrări la sediul central, punct de colectare fix, pontoane", pentru proiectul "Bursa de Peşte", procedură finalizată prin încheierea contractului de lucrări nr. x/03.09.2014, aplicându-se şi menţinându-se o corecţie de 5% (reprezentând suma de 822.021,41 RON) din contract.

S-a reţinut că, în cadrul procedurii de achiziţii, ofertantul declarat câştigător nu a prezentat pentru persoanele nominalizate contracte din care să rezulte că au participat cel puţin la proiect similar, iar o parte dintre inginerii propuşi nu îndeplineau cerinţele de calificare şi experienţă necesară sau nu s-au depus acte din care să rezulte efectuarea cel puţin a unei lucrări în echivalent.

Reclamanta a contestat decizia de soluţionare contestaţiei şi actul subsecvent, iar instanţa de fond a respins acţiunea apreciind că sunt neîntemeiate criticile reclamantei aduse actelor contestate.

Împotriva acestei soluţii, reclamanta a declarat recurs apreciind că instanţa de fond a încălcat normele de drept material, nu a cercetat şi nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate, încălcând principiului disponibilităţii, art. 22 alin. (6) şi art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006 şi O.U.G. nr. 66/2011.

Motivele de casare invocate de recurenta-reclamantă în susţinerea recursului promovat în cauză sunt prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte critica referitoare la nemotivarea hotărârii recurate (art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.), Înalta Curte reţine că este nefondată.

Potrivit disp. art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea pronunţată de instanţă ca urmare a soluţionării cauzei cu care a fost investită va cuprinde:

"...motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-a admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor".

Respectarea acestei cerinţe are valoare de principiu şi se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din CEDO.

Jurisprudenţa CEDO este constantă în a aprecia că dreptul la un proces echitabil nu poate fi exercitat efectiv decât în situaţia în care instanţa procedează la un examen efectiv al cererilor, argumentelor şi mijloacelor de probă ale părţilor, pentru a le aprecia pertinenţa.

Examinând considerentele sentinţei recurate, se constată că judecătorul fondului a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor părţilor, expunând pe larg motivele pentru care a admis, respectiv cele pentru care a înlăturat argumentele părţilor, contrar susţinerilor recurentei-reclamante, care afirmă că s-a constatat că a încălcat prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006, H.G. nr. 925/2006 şi O.U.G. nr. 66/2011, de către instanţa de fond fără o argumentare convingătoare.

Pe de altă parte se impune a se reţine că instanţa nu este întotdeauna datoare să analizeze separat fiecare susţinere a părţilor, putând selecta sau grupa argumentele utile în soluţionarea cauzei.

Cel de-al doilea motiv de casare invocat de recurenta-reclamantă este prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. şi vizează aplicarea sau interpretarea greşită a normelor de drept material.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Pentru a răspunde criticilor formulate de recurentul-reclamant cu privire la sentinţa atacată, Înalta Curte reţine că acestea pot fi sintetizate într-o singură critică, respectiv aceea că, în mod nelegal prin hotărârea atacată s-a reţinut că, în cauză, a fost legal aplicată corecţia de 5% din valoarea contractului nr. x/2014 încheiat de reclamantă cu Asocierea S.C. B., S.C. C. S.R.L., S.C. Moa Boats S.R.L., S.C. D. S.R.L..

Înalta Curte nu poate primi susţinerea recurentului potrivit căreia hotărârea recurată încalcă normelor de drept material, aplicându-se texte de lege străine situaţiei de fapt şi prin extinderea unor norme juridice dincolo de ipotezele la care se aplică.

Instanţa de recurs reţine că, instituţia pârâtă şi reclamanta Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, au încheiat contractul de finanţare nr. x/16.10.2013, ce viza acordarea din partea autorităţii contractante a finanţării nerambursabile în cuantum maxim de 22.375.322,20 RON pentru implementarea proiectului intitulat "Bursa de peşte", încheind totodată şi 7 acte adiţionale. Prin actul adiţional nr. x/2015 s-a prelungit durata de execuţie până la data de 15.01.2016, cu obligaţia depunerii ultimei cereri de rambursare în luna ianuarie 2016, incluzând toate cheltuielile eligibile efectuate până la 31.12.2015, când beneficiarul are obligaţia finalizării procedurilor de achiziţie publică.

În susţinerea proiectului reclamanta a încheiat, în urma procedurii de achiziţie publică contractul de lucrări nr. x/03.09.2014 având obiectul "Proiectare şi execuţie lucrări la sediul central, punct de colectare fix, pontoane, pentru proiectul Bursa de Peşte" cu Asocierea S.C. B., S.C. C. S.R.L., S.C. Moa Boats S.R.L., S.C. D. S.R.L., lider al asocierii fiind S.C. B..

În procesul de verificare a modului de atribuire a contractului x/2015 instituţia pârâtă a identificat abateri de la aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale şi comunitare în domeniul achiziţiilor publice aferente, în sensul că:

- responsabilul cu controlul calităţii - CQ - în Fişa de date a achiziţiei publicată în SEAP în data de 10.07.2014, beneficiarul A-NPA la punctul III.2.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională, pentru lucrările privind construcţia celor 2 imobile, se solicită ca şi condiţie generală:

"studii universitare absolvite cu diplomă de licenţă în domeniul construcţiilor civile", persoana desemnată d-nul E. avea diplomă de absolvire în construcţii hidrotehnice şi nu civile.

- la momentul depunerii ofertei pentru criteriile inginer pentru specialitatea construcţii navale şi inginer pentru specialitatea instalaţii - în Fişa de date a achiziţiei se solicită:

"cel puţin 5 ani de experienţă generală", dar au fost desemnaţi domnii F., d-na G. şi dl. H., ingineri ce şi-au finalizat studiile şi au obţinut diploma de licenţă în sesiunea iunie 2009 (vechimea fiind de 4 ani şi 10 luni).

- în concordanţă cu Cerinţele specifice aşa - cum au fost stabilite prin Documentaţia de atribuire nr. x şi Fişa de date, publicate în SEAP de către autoritatea contractantă ANPA, a fost solicitat să se facă dovada că au participat la proiectarea/execuţia unor lucrări similare la nivelul a cel puţin unui contract/proiect, dar Asocierea nu a prezentat decât CV-urile acestora în care sunt precizate informaţii succinte cu privire la atribuţiile în cadrul firmelor la care au fost angajaţi.

Ofertantul ar fi trebuit să prezinte în mod obligatoriu pentru fiecare dintre aceştia o copie după cel puţin un contract similar cu activitatea pentru care a fost propus, dar comisia de evaluare a hotărât solicitarea de documente relevante din care să rezulte doar pentru d-na I. - S.C. MOA BOATS S.R.L., nu şi pentru ceilalţi specialişti aflaţi în aceeaşi situaţie. Prin răspunsul la clarificări, înregistrat la ANPA sub nr. x/18.08.2014, depun Recomandarea nr. 136/21.07.2014 de la S.C. J. şi CV-ul persoanei din care rezultă că nu a fost angajată niciodată la societatea care a emis recomandarea.

Cu toate acestea, comisia de evaluare acceptă răspunsul la clarificări, declarând-ulterior prin Raportul procedurii nr. x/21.08.2014, unicul ofertant participant la procedura de atribuire, ca fiind câştigător.

- neîntrunirea Cerinţelor generale privind calificarea ca urmare a înlocuirii domnului K. de pe postul de Şef de şantier cu domnul L., de către executantul S.C. B.. Diploma de studii emisă de către Institutul Politehnic Gheorghe Asachi din Iaşi în cazul domnului L., este pentru calificarea de subinginer în profilul construcţii, aspect ce nu este în concordanţă cu Cerinţele generale stabilite prin Fişa de date, care stabilesc în mod obligatoriu "studii universitare de licenţă, cel puţin 5 ani experienţă generală".

Faţă de cele expuse anterior, Înalta Curte constată, în acord cu cele reţinute de către judecătorul fondului, că prin declararea de către beneficiarul ANPA a ofertei Asocierii ca fiind câştigătoare, cu toate că aceasta nu întrunea condiţiile de calificare, a modificat criteriile de selecţie în faza de selecţie, ceea ce a determinat acceptarea unui ofertant care nu ar fi fost selectat dacă criteriile de selecţie publicate ar fi fost respectate, conducând astfel la o neregulă aşa cum este stabilit prin O.U.G. nr. 66/2011, cu completările şi modificările ulterioare, ANEXA 1, Partea 1 - Achiziţii publice, Evaluarea Ofertelor, punctul 1. Modificarea criteriilor de selecţie după deschiderea ofertelor, determinând selectarea incorectă a unui participant.

În cuprinsul motivelor de recurs, recurenta a susţinut că elemente reţinute nu au modificat criteriile de selecţie, prevederile legale fiind respectate, iar actele contestate au fost emise în baza unor prevederi nelegale care nu pot fi aplicate întrucât sunt nelegale.

Înalta Curte nu poate reţine aceste motive, actele administrative fiind legal întocmite şi soluţia pronunţată de instanţa de fond este expresia verificării tuturor înscrisurilor depuse şi aplicării prevederilor legale incidente.

Se constată de către instanţa de recurs şi că, reclamanta nu a contestat cele reţinute prin actele administrative în ceea ce priveşte situaţia de fapt.

În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a Ordinelor nr. 706/22.04.2015, nr. 2707/16.12.2015 şi nr. 821/02.06.2016, se reţine concordant celor arătate de instanţa de fond că acestea sunt acte administrative cu caracter individual, iar nu cu caracter normativ, ce cuprind măsuri privind organizarea şi funcţionare a Direcţiei Generale Control, Antifraudă şi Inspecţii şi a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Curtea de Apel în mod legal şi temeinic a respins susţinerea că "ordinele au fost emise cu nerespectarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, referitoare la condiţia publicării în Monitorul Oficial" deoarece "legiuitorul a impus obligaţia publicării în Monitorul Oficial doar în ceea ce priveşte actele normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale. Or, ordinele în discuţie nu sunt acte normative, (...), astfel că, cerinţa publicării în Monitorul Oficial nu era necesară.

Instanţa de fond a constatat în mod legal şi temeinic că reducerea procentuală apare ca fiind stabilită cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, întrucât recurenta-reclamantă a încălcat prevederile art. 2 din O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G.. nr. 925/2006 când a stabilit că oferta depusă de către ofertantul declarat câştigător îndeplineşte toate cerinţele de calificare menţionate în documentaţia de atribuire.

Nu poate fi reţinută susţinerea instituţiei recurente în sensul că scopul contractelor de lucrări a fost atins, întrucât a fost încălcată procedura de atribuire pentru lucrarea "Bursa de Peşte".

Înalta Curte constată că aprecierea recurentei-reclamante, în sensul că instanţa de fond a interpretat greşit noţiunea de "neregulă", din perspectiva inexistenţei unui prejudiciu cert adus bugetului U.E., este nefondată.

Potrivit art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, neregula constă în "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Din definiţia legală a noţiunii de "neregulă" rezultă că se are în vedere nu numai o abatere care a prejudiciat bugetul Uniunii Europene şi/sau fondurile publice naţionale aferente, ci şi o abatere care are potenţialul de a produce un prejudiciu, chiar dacă acesta nu s-a produs efectiv.

Producerea unei abateri de la legalitate, regularitate şi conformitate, inclusiv a unei abateri care nu are un impact financiar precis, este de natură să afecteze interesele financiare ale Uniunii şi conduce la retragerea sprijinului financiar obţinut.

În speţă, lipsa prejudiciului cert este unul dintre considerentele care au condus la respingerea acţiunii, judecătorul fondului analizând neregulile cuprinse în actele contestate şi dovezile aduse în susţinerea sau combaterea cererii de chemare în judecată.

În ceea ce priveşte principiul proporţionalităţii, se reţine că în mod corect instituţia pârâtă a aplicat corecţia minimă de 5% din contract, întrucât în cauză nu s-a dovedit că au fost respectate cerinţele de calificare.

Prin urmare, Înalta Curte constată că în cauză nu au fost identificate elemente care să fie de natură a produce o îndoială serioasă în privinţa legalităţii hotărârii recurate, prima instanţă aplicând în mod corect dispoziţiile legale incidente raportat la starea de fapt reţinută, în condiţiile în care în calea de atac a recursului obiectul judecăţii îl vizează doar chestiunile de drept. Astfel fiind, aspectele invocate de către recurentă prin cererea de recurs nu sunt de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate, legalitatea soluţiei pronunţate fiind confirmată de către instanţa de control judiciar.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamantă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ împotriva sentinţei civile nr. 2128 din data de 28 iunie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iulie 2020.