Annulment of appeal for non-payment of judicial stamp tax in administrative challenge to integrity agency's inaction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant’s appeal as insufficiently stamped, thereby leaving the lower court’s dismissal of the claim in force. The case involved a public administrative dispute in which a plaintiff sought to compel the National Integrity Agency to process specific petitions and to find violations of constitutional rights regarding the right to petition, a claim that was previously rejected by the Court of Appeal. The appellate court found the appeal barred procedurally because the appellant failed to pay the mandatory advance judicial stamp tax despite explicit court orders to do so under the sanction of annulment, resulting in the appeal being terminated without a review of the merits. The decisive legal basis for this outcome was the application of Article 248 in conjunction with Article 148(6) and Article 197 of the Code of Civil Procedure, read together with Articles 24(2) and 33 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013 on judicial taxes, which mandates that appeals involving monetary claims must be pre-paid with the corresponding fee to remain admissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ, art. 174 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 148 alin. (6) din C. proc. civ; Annulment of appeal for non-payment of judicial stamp tax in administrative challenge to integrity agency's inaction: Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, solicitând, în principal, constatarea nulităţii recursului, întrucât reclamanta nu a formulat critici sub aspectul nulităţii sentinţei pronunţate de prima instanţă care să atragă incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că prima instanţă nu a încălcat nicio regulă de procedură care să atragă sancţiunea nulităţii prevăzute de legiuitor la art. 174 din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 23 iulie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a la data de 25.05.2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, obligarea pârâtei la soluţionarea petiţiei/petiţiilor sale adresate şi înregistrate la A.N.I. sub nr. 6907/01.2017 şi respectiv nr. 7171/19.04.2016 şi constatarea încălcării art. 8 din O.G. nr. 27/2002 coroborat cu art. 51, art. 52 din Constituţia României.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 5118/2017 din 21 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile atacate a formulat recurs reclamanta, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Recurenta a solicitat, în esenţă, admiterea recursului şi casarea hotărârii recurate ca netemeinică şi nelegală şi, ca urmare a rejudecării pe fond a cererii, constatarea încălcării cu bună ştiinţă a prevederilor art. 1,2,3,4 şi art. 13 din O.G. nr. 27/2002 cu modificările şi completările ulterioare şi art. 51-53 din Legea fundamentală privind Obligaţia de a face - respectiv soluţionarea sesizării cu act administrativ ADR nr. 6907/01.2017, ADR 7171/19.04.2016.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare, solicitând, în principal, constatarea nulităţii recursului, întrucât reclamanta nu a formulat critici sub aspectul nulităţii sentinţei pronunţate de prima instanţă care să atragă incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că prima instanţă nu a încălcat nicio regulă de procedură care să atragă sancţiunea nulităţii prevăzute de legiuitor la art. 174 din C. proc. civ.
Recurenta-reclamantă nu a formulat răspuns la întâmpinare.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.
Înalta Curte se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei de netimbrare a recursului, invocată din oficiu şi pusă în discuţie, constată că recursul nu este timbrat şi îl va anula pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50 % din taxa datorată la suma contestat, dar nu mai puţin de 100 lei…" Dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, statuează în mod expres că "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ., potrivit cărora:
"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi act normativ care dispun în mod expres că:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."
Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligaţia recurentei de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.
Prin rezoluţia judecătorului s-a pus în vedere recurentei să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON. Prin citaţia emisă pentru termenul de judecată din 23.07.2021, i s-a pus în vedere recurentei obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, sub sancţiunea anulării recursului.
Or, se constată că, până la termenul de judecată din data de 23.07.2020, recurenta-reclamantă A. nu şi-a îndeplinit obligaţia de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul dispus de instanţă, astfel că este incidentă sancţiunea anulării recursului.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 148 alin. (6) şi art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 24 alin. (2) şi art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 5118/2017 din 21 decembrie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 iulie 2020.