Recovery of EU rural development funds for artificial farm management delegation and non-use of subsidized equipment

Şedinţa publică din data de 14 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. - Întreprindere Individuală a chemat în judecată pe pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.10.2016 şi a Deciziei nr. 32394/28.11.2016 (de soluţionare a contestaţiei împotriva acestui proces-verbal), precum şi suspendarea executării celor două acte administrative până la soluţionarea definitivă a cauzei.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 77/2017 din 18 mai 2017 Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele: "Respinge cererea de suspendare executare act administrativ formulată de reclamantul A. - Întreprindere Individuală, ca nefondată.

Respinge acţiunea în contencios administrativ şi fiscal privind pe A. - Întreprindere Individuală cu sediul procedural ales la Cab. Av. B. în mun. Bacău, judeţul Bacău şi pe pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării cu sediul în mun. Bucureşti, str. x, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal, ca nefondată.

Dispune restituirea cauţiunii depuse cu recipisa nr. x/02.05.2017.".

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A. - Întreprindere Individuală, criticând-o pentru nelegalitate, din perspectiva motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. şi a solicitat admiterea recursul, casarea sentintei recurate şi, în rejudecare anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr. x/05.10.2016, privind proiectul x din 17.02.2014-, Instalarea tanarului fermier A. pentru prima data ca sef de expluatatie’’ in sat Stufu, comuna Sanduleni Jud Bacau, precum si a dobanzilor aferente, anularea Deciziei nr. 32394/28.11.2016 şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu desfasurarea prezentului proces.

În motivarea căii de atac, recurentul-reclamant a arătat, în esenţă, că hotărârea judecătorească recurată cuprinde motive contradictorii şi străine de natura cauzei, precum şi că instanţa de fond nu a motivat existenţa condiţiilor artificiale şi nu a avut în vedere apărările şi înscrisurile depuse.

In ceea ce priveşte prima neregula constatata la control, respectiv cea vizând faptul că recurentul nu se ocupa personal de activitatea fermei agricole care are ca obiectiv "îmbunătăţirea şi creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea tinerilor fermieri, precum si îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole.", reclamantul arată că la momentul controlului, nu era in tara, era plecat la soţia acestuia in Italia, dar pentru o perioada scurta de timp (o săptămână), întrucât soţia sa născuse un copil la 01.06.2016. Arată că a depus în acest sens la instanţa de fond, Certificatul de naştere seria x nr. x precum si o Declaraţie notarială autentificată sub nr x/25.08.2016, prin care recurentul era de acord ca minorele C. şi D. să călătorească în Italia însoţite de mama.

Or, declaraţie notarială era dată pe data de 25 august 2016, anterior emiterii celor doua înscrisuri de către intimată, deci nu a fost facută pro causa pentru a combate procesul-verbal de constatare a neregulilor emis la 05.10.2016, aşa cum reţine instanţa de judecată în motivarea sa.

In ceea ce priveşte Procura speciala autentificata sub nr. x/C 23423/23.11.2015 autentificata in Italia si revocata la 06.10.2016, reclamantul arată că nu a negat niciodată că se deplasează în Italia pentru perioade scurte, la intervale de câteva luni pentru 3-5 zile.

In ceea ce priveşte Procura nr. 1023/04.09.2012, recurentul arată că prin aceasta l-a împuternicit pe tatăl său sa îl reprezinte în faţa Agenţiei de Plaţi şi Dezvoltare Rurala, pentru a accesa fonduri în cadrul măsurii 112, pentru întocmirea dosarelor privind subvenţiile pentru animalele din microferma ce o avea înca din anul 2012, şi în faţa DSVSA Bacau, Primariei Sanduleni, Trezoreriei Bacău, precum şi în faţa altor organe ale Statului pentru obţinerea de autorizaţii şi înscrisuri, precum şi pentru depunerea Proiectului şi accesare de fonduri, înţelegând ca în toate cazurile semnătura acestuia sa-i fie opozabila.

În acest context, reclamantul era singurul care administra întreaga exploataţie agricolă, îngrijind animalele şi suprafeţele de păşune, tatăl său nefăcând altceva decât sa-l ajute şi sa-l reprezinte în faţa autorităţilor.

Reclamantul mai arată că dacă prin procură s-ar fi creat condiţii artificiale pentru obţinerea plăţilor şi s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 4 alin. (1) si 3 din Regulamentul (CE) nr. 2988/1995 si art. 4 alin. (8) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011, care impun retragerea plăţilor, aşa cum în mod eronat reţine instanţa, atunci Contractul de Finanţare x, nu ar fi trebuit să fie semnat de E. în baza procurii nr. 1023/04.09.2012. Astfel, culpabilă pentru semnarea acestui contract de finanţare este însăşi Autoritatea Contractanta.

Totodată, instanţa îşi motivează hotărârea şi prin faptul că au fost încălcate şi dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 şi s-a produs o abatere de la legalitate rezultată dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul UE.

Or, arată reclamantul, la dosarul cauzei, au fost depuse înscrisuri din care rezultă că banii primiţi au fost bine administraţi, lucru reflectat şi din modul în care acesta s-a ocupat de exploataţia agricolă.

De asemenea, în actele emise de către Comisia de control se invoca faptul că Ghidul solicitantului interzice ca fermierul sa fie înlocuit de o alta persoană, însă acest Ghid nu a fost comunicat reclamantului.

In ceea ce priveşte tractorul F. achiziţionat la 13.05.2014, reclamantul arată că la momentul controlului acesta avea doar 38 ore de funcţionare, deoarece, pe de o parte, nu obţinuse de la Registrul Auto Român avizul să circule pe drumurile publice deoarece îi lipsea o plăcuţă de la şasiu iar, pe de altă parte, pentru suprafaţa de 9 hectare cu fâneţe naturale nu este permis toate suprafeţele să se lucreze cu mijloace mecanice.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei instanţei de fond.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenta-reclamantă A. - Întreprindere Individuală a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011 cu o acţiune îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.10.2016 şi a Deciziei nr. 32394/28.11.2016 (de soluţionare a contestaţiei împotriva acestui proces-verbal), precum şi suspendarea executării celor două acte administrative până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Soluţionând cauza prima instanţă a respins cererea de suspendare şi acţiunea ca nefondată, motiv pentru care reclamanta a formulat prezentul recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Recurenta a invocat faptul că motivele reţinute de instanţa de fond sunt în cea mai mare parte contradictorii şi străine de natura cauzei. Motivele contradictorii pot rezulta din existenţa unei contradicţii între considerente şi dispozitiv, în sensul că motivarea hotărârii duce la o altă soluţie, precum şi din considerente contradictorii. Recurenta nu a arătat în mod concret care ar fi acestea. Prin susţinerile sale, invocă în fapt o aplicare greşită a prevederilor legale, astfel că aceste motive se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8) C. proc. civ. "hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material", ce va fi analizat în continuare.

Potrivit motivului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, reorganizată prin O.U.G. nr. 41/2014 în Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în calitate de autoritate contractantă şi reclamanta A. - Întreprindere Individuală, în calitate de beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanţare nr. x/17.12.2014 având ca obiect acordarea finanţării Proiectului intitulat: "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima data ca şef de exploataţie agricolă în jud. Bacău.".

Conform Măsurii 112 "Instalarea tinerilor fermieri" din PNDR, obiectivul general al acesteia este "creşterea competitivităţii sectorului agricol prin promovarea instalării tinerilor fermieri...", precum şi "îmbunătăţirea managementului exploataţiilor agricole prin reînnoirea generaţiei şefilor acestora, fără creşterea populaţiei active ocupate în agricultură".

Totodată, prin Cererea de Finanţare beneficiarul proiectului şi-a propus în cadrul obiectivului de investiţie "Instalarea tânărului fermier A. pentru prima data ca şef de exploataţie agricolă în jud. Bacău." să achiziţioneze un tractor de 45 - 60 C. pen.

Valoare totală a proiectului stabilită prin Cererea de finanţare a fost de 1780940 RON, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale angajându-se să acorde o finanţare nerambursabilă de 100%.

În urma controalelor efectuate în data de 05.07.2016, conform scrisorii de informare nr. x/04.07.2016, membrii echipei de control au constatat faptul că beneficiarul proiectului era plecat în Italia, iar tatăl său se ocupa de fermă, potrivit procurii autentificate sub nr. x/23.11.2015. Mai mult, utilajul achiziţionat prin programul FEADR, respectiv tractorul F., avea doar 38 ore de funcţionare într-o perioadă de 2 ani (data achiziţiei tractorului fiind 13.05.2014).

Astfel, în baza deciziei de numire a echipei de control nr. IRD 0.1 nr. 19.397/12.07.2016 s-a procedat la verificări documentare în cazul beneficiarului A., confirmându-se faptul că în executarea contractului de finanţare s-a săvârşit o neregulă în sensul definit de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, situaţie care impune recuperarea plăţilor efectuate şi rezilierea contractului de finanţare.

În urma controlului, permis de O.U.G. nr. 66/2011, autoritatea publică a constatat că pentru contractul de finanţare x/17.12.2014, s-au creat condiţii artificiale menite să asigure obţinerea finanţării FEADR. Mai precis s-a reţinut că "activitatea exploataţiei agricole nu este gestionată de beneficiar, respectiv tânărul fermier A., ci de tatăl acestuia, E. care în baza procurii notariale s-a ocupat în fapt de derularea întregului proiect în nume propriu . . . . . . . . . .De asemenea, nedesfăşurarea activităţii confinanţate conform specificaţiilor din Cererea de finanţare a rezultat şi prin faptul că utilajul achiziţionat prin proiect nu a fost folosit în cadrul fermei.".

Conduita beneficiarului constituie o încălcare a dispoziţiilor legale şi comunitare prin crearea unei situaţii artificiale care să eludeze prevederile legale.

Conform art. 1 - Obligaţii generale - Anexa I la Contractul cadru - "Beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa Autorităţii contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare.".

Potrivit art. 8 punctul 8.3 din Anexa 1 la Contract "Daca pe parcursul perioadei de monitorizare, respectiv 3 ani de la data ultimei plăţi se constată următoarele situaţii:

- Obiectivele finanţate nu sunt utilizate conform scopului rezultat din cererea de finanţare sau sunt închiriate (date în folosinţa unei terţe persoane),

- Proiectului i se aduc modificări substanţiale,

- Nerespectarea obligaţiilor statuate prin contract…..".

De asemenea, potrivit aceluiaşi articol la punctul 5 din Anexa 1 la Contractul de finanţare se precizează că: "In cazul în care, pe parcursul perioadei de monitorizare, se constată că Beneficiarul nu mai respectă condiţiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului, Autoritatea contractanta va proceda după caz funcţie de afectarea, de gravitatea faptelor etc.:

a) fie la recuperarea integrală a ajutorului financiar nerambursabil plătit cu încetarea contractului de finanţare;

b) fie la recuperarea parţiala, respectiv aferent componentei afectate de neregulă care nu mai îndeplinesc condiţiile menţionate, nefiind influenţată integral eligibilitatea generală a proiectului, respectiv utilitatea în considerarea căruia s-a acordat ajutorul financiar nerambursabil."

Faţă de situaţia de fapt prezentată mai sus şi de dispoziţiile legale citate, Înalta Curte constată, aşa cum a reţinut corect şi instanţa de fond, că beneficiarul A. - Întreprindere Individuală nu gestionează în mod curent activitatea finanţată, ci a delegat această activate tatălui său. Aşa cum s-a constatat în procesul-verbal de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.10.2016, chiar şi anterior datei procurii autentificate sub nr. x/23.11.2015, tot E., tatăl reclamantului a semnat toate documentele justificative din dosarul de finanţare (declaraţii, plan de afaceri, contract de vânzare cumpărare) în baza procurii nr. 1023/04.09.2012. .

Faţă de aspectele învederate, Înalta Curte împărtăşeşte raţionamentul instanţei de fond, în sensul că reclamantul nu a făcut dovada susţinerilor sale potrivit cărora s-ar fi deplasat în Italia pentru perioade scurte de timp. Astfel, faptul că nu a fost prezent nici la momentul semnării contractului şi nici la momentul controlului este în măsură să infirme poziţia sa, în acelaşi sens, procura nr. 18708/C 23423/23.11.2015 a fost autentificată în Italia (deci reclamantul se afla deja acolo) şi a fost revocată la data de 06.10.2016, la aproape un an de la emitere, în urma întocmirii procesului-verbal de control. Declaraţia de la dosar fond, prin care reclamantul îşi declară acordul pentru ca fiicele sale minore să călătorească în Italia însoţite de mama lor nu cuprinde menţiuni privind data autentificării, dar vizează perioada 01.09.2016 - 28.02.2017, care este ulterioară controlului efectuat în teren (05.07.2016), existând suspiciunea că a fost redactată tocmai în scopul de a infirma constatările organului de control.

În egală măsură, Înalta Curte nu poate primi nici criticile reclamantului vizând aspectul că imposibilitatea folosirii utilajului s-ar datora unor cauze obiective şi nici argumentele acestuia, privind interdicţia de a folosi utilaje mecanizate pentru fâneţele naturale, întrucât fondurile nerambursabile au fost folosite, în principal pentru achiziţionarea respectivului tractor, care ulterior nu a fost folosit potrivit scopului în care a fost achiziţionat. Ori, reclamantul, în calitate de beneficiar, era obligat să execute proiectul în conformitate cu descrierea cuprinsă în cererea de finanţare, şi este singurul răspunzător pentru implementarea obiectivelor din planul de afaceri, pe care trebuie să le realizeze cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniu, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 pct. 1, 2 şi 3 din contractul de finanţare.

În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile din Ghidului solicitantului care prevăd că: "Conducătorul exploataţiei este "acea persoană care administrează şi îşi asumă riscuri economice privind exploataţia agricolă (poate fi persoană fizică sau acţionar şi administrator unic), persoană care se va ocupa de realizarea planului de afaceri propus prin proiect".

Aşa fiind, concluzia creării condiţiilor artificiale a rezultat dintr-o analiza coroborată a situaţiei de fapt prezentate anterior şi a înscrisurilor depuse la dosar, cu dispoziţiile legale incidente în materie.

De asemenea, susţinerea recurentei-reclamante în sensul că nu există "neregulă" în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 este neîntemeiată.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în forma în vigoare la data emiterii notei contestate neregula este "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate pe baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului, ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale, printr-o sumă plătită necuvenit."

În sensul art. 1 alin. (2) Regulamentul nr. 2988/1995:

"abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea - fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

În mod similar, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 "neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

În mod corespunzător, O.G. nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător definea "neregula" drept, orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale încheiate în baza acestor dispoziţii, care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită.

Este adevărat că toate aceste definiţii includ elementul producerii unui efect vătămător asupra bugetului Uniunii Europene sau asupra fondurilor naţionale corespunzătoare, efect constând în existenţa unui impact financiar deja produs sau doar potenţial, dar nu se poate reţine în cauză că acest element definitoriu nu este îndeplinit, de vreme ce au fost create condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării nerambursabile.

În jurisprudenţa sa, CJUE a statuat că, inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare a Uniunii - C-465/10 pct. 47 şi C-199/03 pct. 31, statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării C-271 pct. 48, C-465/10 pct. 32, regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut în mod fraudulos C-199/03, pct. 15.

Prin urmare, aşa cum corect a reţinut şi judecătorul fondului, existenţa neregulii conduce implicit la existenţa unui prejudiciu, fără să fie necesar să se probeze producerea lui.

Înalta Curte constată că soluţia adoptată a fost corect şi amplu motivată, s-a fundamentat pe interpretarea probelor administrate raportat la prevederile legale aplicabile, astfel încât motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză.

Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia

Pentru aceste considerente şi în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 şi art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta A. - Întreprindere Individuală împotriva sentinţei nr. 77/2017 din 18 mai 2017 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. - Întreprindere Individuală împotriva sentinţei nr. 77/2017 din 18 mai 2017 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iulie 2020.