Judicial inspection archiving of disciplinary complaints: applicability of prior-verification rule where new complaints target a different prosecutor and new procedural aspects.

Şedinţa publică din data de 9 iulie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 19.12.2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând anularea Adresei nr. x/2017, emisă în 13.09.2017 prin care s-a dispus măsura arhivării sesizării sale privitoare la săvârşirea unor abateri disciplinare de către dna. Procuror Sef al DNA B., sesizare înregistrată sub nr. anterior precizat la data de 23.08.2017 şi obligarea pârâtei la repartizarea sesizării unui inspector desemnat în condiţiile legii pentru efectuarea verificărilor prealabile cercetării disciplinare.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2241 din 11 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a respins cererea de suspendare a judecăţii cauzei ca nefondată;

- a admis cererea principală şi cererea conexă formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară;

- a anulat Adresa nr. x/2017 din 13.09.2017 şi Adresa nr. x/2017 din 25.10.2017, emise de pârâtă;

- a obligat pârâta să efectueze verificările prealabile aspectelor menţionate în sesizările reclamantului înregistrate cu nr. x şi nr. x/2017.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2241 din 11 mai 2018 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Inspecţia Judiciară, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea cererii principale şi a cererii conexe formulate de intimatul-reclamant.

În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-pârâtă a criticat sentinţa pronunţată de instanţa de fond, susţinând în esenţă următoarele:

Analiza preliminară realizată de inspectorii judiciari cărora le-au fost repartizate spre soluţionare lucrările nr. x/2017 şi nr. x/2017 ale Inspecţiei Judiciare, având ca obiect sesizările formulate de petiţionarul A. a reliefat faptul că acestea vizau tot nemulţumirile sale referitoare la aspectul privind sprijinul acordat de Serviciul Român de Informaţii procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie în instrumentarea dosarelor aflate pe rol. S-a constatat de asemenea, că respectivele aspecte au fost analizate în lucrarea nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare în care a fost emisă rezoluţia de clasare din data de 09.08.2016.

În aceste condiţii, având în vedere că în conformitate cu dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, a rezultat că aspectele sesizate au fost deja analizate într-o lucrare anterioară, fiind verificate conform legii aspectele învederate iar nu persoanele reclamate, inspectorii judiciari au făcut aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (2) şi au întocmit în lucrările nr. x/2017 şi nr. x/2017 ale Inspecţiei Judiciare, referate cu propunere de arhivare a lucrării.

Prin sentinţa civilă nr. 2241/11.05.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2017 a fost anulată Adresa nr. x/2017 din 13.09.2017 şi Adresa nr. x/2017 din 25.10.2017, emise de pârâtă şi a fost obligată pârâta să efectueze verificările prealabile aspectelor menţionate în sesizările reclamantului înregistrate cu nr. x şinr. 7211/IJ1506/DIP/2017.

În acest mod, actele prin care a fost dispusă măsura arhivării, respectiv referatul din data de 25.08.2017 prin care s-a dispus ataşarea şi arhivarea lucrării nr. x/2017 la lucrarea nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare şi referatul data de 18 octombrie 2017 prin care s-a dispus ataşarea şi arhivarea lucrării nr. x/2017 la lucrarea nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare, nu au fost desfiinţate. Au fost anulate doar adresele prin care Inspecţia Judiciară a comunicat petiţionarului măsura dispusă prin referatele anterior menţionate.

În acest context urmează ca instanţa de control judiciar să aprecieze cu privire la legalitatea hotărârii instanţei de fond prin care Inspecţia Judiciară a fost obligată să efectueze verificări prealabile în sesizările reclamantului înregistrate sub numerele anterior menţionate, în condiţiile în care măsurile dispuse în respectivele dosare nu au fost desfiinţate de Curtea de Apel Bucureşti.

Cel de-al doilea argument invocat în susţinerea acestui motiv de nelegalitate, este reprezentat de faptul că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 17 alin. (2) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, în sensul în care obiectul sesizărilor înregistrate sub nr. x/2017 şi nr. y/2017 au mai format obiectul unor verificări anterioare.

Or, prin sesizarea adresată Inspecţiei Judiciare, înregistrată sub nr. x/2017 la data de 23.08.2017 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, petentul A. şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modalitatea de instrumentare şi soluţionare a dosarului penal nr. x/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.

În urma verificărilor prealabile efectuate de inspectorul judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea spre soluţionare, s-a constatat că aspectele invocate de către petent erau similare celor din sesizarea înregistrată sub nr. x/2016 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, finalizată prin rezoluţia de clasare din data de 09.08.2016.

Recurenta precizează faptul că în dosarul nr. x/2016 au fost efectuate verificări prealabile amănunţite care au vizat modul de instrumentare şi soluţionare a dosarelor nr. x/2014, y/2014 şi 9/P/2015 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în urma cărora nu au rezultat indicii cu privire la săvârşirea vreunei abateri disciplinare dintre cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată.

În condiţiile în care, faţă de cele avute în vedere la data dispunerii rezoluţiei de clasare sus-menţionată, nu a fost învederată nicio altă împrejurare care ar fi putut duce la schimbarea soluţiei dispuse anterior, inspectorul judiciar a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară şi a întocmit referatul din data de 25.08.2017 prin care a dispus ataşarea şi arhivarea lucrării nr. x/2017 la lucrarea nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare.

În ceea ce priveşte sesizarea înregistrată la data de 12.10.2017 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori sub nr. x/2017, petiţionarul A. a revenit cu precizări la sesizarea nr. x/2017.

În urma verificărilor prealabile efectuate de inspectorul judiciar căruia i-a fost repartizată lucrarea spre soluţionare, a constatat că sesizarea nr. x/2017, care cuprindea aspecte similare cu un memoriu anterior, a fost ataşată la lucrarea nr. x/2016, în care, prin rezoluţia din 9 august 2016 s-a dispus clasarea sesizării.

În urma analizării lucrării s-a reţinut că în dosarul nr. x/2016 au fost efectuate verificările prealabile amănunţite care au vizat modul de instrumentare şi soluţionare a dosarelor nr. x/2014, y/2014 şi 9/P/2015 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv aspectul referitor la folosirea sprijinului Serviciului Român de Informaţii, în urma cărora nu au rezultat indicii cu privire la săvârşirea vreunei abateri disciplinare prevăzută de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, de către magistraţi procurori.

În condiţiile în care faţă de cele avute în vedere la data dispunerii rezoluţiei de clasare, anterior indicată, nu a fost învederată nicio altă împrejurare care să reprezinte indicii care ar putea duce la schimbarea soluţiei dispuse anterior, inspectorul judiciar a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară şi a întocmit referatul din data de 18 octombrie 2017 prin care a dispus ataşarea şi arhivarea lucrării nr. x/2017 la lucrarea nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare.

Recurenta consideră astfel, că în mod eronat, prin hotărârea pronunţată, instanţa de fond a apreciat că nu ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 17 din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară.

În opinia recurentei, inspectorul judiciar a efectuat verificări prealabile complete şi complexe, care au vizat întreaga situaţie de fapt a dosarelor penale indicate. În aceste condiţii, inspectorii judiciari cărora le-au fost repartizate spre soluţionare cele două dosare, nr. x/2017 şi nr. x/2017, au apreciat în mod temeinic faptul că nu se mai impun noi verificări faţă de magistraţii procurori menţionaţi de către intimatul-reclamant.

Totodată precizează că, în lucrarea nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare sprijinul Serviciului Român de Informaţii în cadrul instrumentării dosarului penal menţionat de petent, a fost verificat avându-se în vedere toate aspectele semnalate referitoare la colaborarea dintre procurori şi Serviciul Român de Informaţii, inspectorul judiciar efectuând o analiză amănunţită şi o motivare argumentată în cuprinsul rezoluţiei de clasare emisă la data de 9 august 2016.

Mai mult decât atât în luna martie 2018, când printr-o nouă sesizare formulată petiţionarul A. a invocat aspecte noi concrete, sesizarea nou formulată a fost înregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr. x/2018 şi a fost finalizată prin rezoluţia emisă la data de 27 martie 2018, pe care o ataşăm prezentului recurs.

Faţă de cele învederate, solicită să se constate nelegalitatea soluţiei instanţei de fond şi, pe cale de consecinţă, admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi respingerea cererii principale şi a cererii conexe formulate de intimatul-reclamant.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 21.08.2018, intimatul-reclamant A. a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 21 noiembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul contenciosului administrativ şi fiscal, a fost fixat termen pentru soluţionarea recursului de faţă, la data de 11 iunie 2020.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, precum şi din perspectiva obiectului şi a normelor legale incidente, dar şi a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Intimatul-reclamant A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, anularea adreselor nr. x/2017 din 13.09.2017 şi nr. x/2017 din 25.10.2017 prin care s-a dispus măsura arhivării sesizării sale privitoare la săvârşirea unor abateri disciplinare de către dna. Procuror Sef al DNA B., şi obligarea pârâtei la repartizarea sesizării unui inspector desemnat în condiţiile legii pentru efectuarea verificărilor prealabile cercetării disciplinare.

Soluţionând cauza, prima instanţă a admis acţiunea, a anulat adresele menţionate şi a obligat pârâta Inspecţia Judiciară să efectueze verificările prealabile aspectelor menţionate în sesizările reclamantului înregistrate cu nr. x şi nr. x/2017, opinie împărtăşită şi de Înalta Curte.

Premergător analizării motivelor de recurs, Înalta Curte constată, contrar susţinerilor intimatului-reclamant, că recursul formulat de pârâta Inspecţia Judiciară este admisibil, obiectul cauzei fiind contestarea soluţiei de arhivare a sesizării formulate de reclamant, astfel că nu sunt incidente dispoziţiile prevăzute de art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora "Hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă". Dispoziţiile menţionate sunt aplicabile în situaţiile în care se contestă măsura clasării sesizării, iar nu cea a arhivării.

1. În ceea ce priveşte critica din recurs, referitoare la soluţia pronunţată de instanţa de fond asupra anulării adreselor emise de pârâtă

Înalta Curte va respinge acest motiv de recurs, ca nefondat, reţinând că prin anularea adreselor nr. x din 13.09.2017 şi nr. x/2017 din 25.10.2017 şi obligarea pârâtei să efectueze verificările prealabile aspectelor menţionate în sesizările reclamantului înregistrate cu nr. x şi nr. x/2017, în cauză au fost înlăturate efectele referatelor prin care pârâta a dispus arhivarea sesizărilor.

Independent de aceste aspecte, Înalta Curte constată că această chestiune este ridicată pentru prima dată în faţa instanţei de recurs, pârâta-recurentă neformulând nici un fel de apărări legate de aspectele menţionate prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de fond, deşi reclamantul solicitase prin acţiune anularea adreselor în discuţie.

De asemenea, instanţa de control judiciar constată că actele prin care reclamantul a luat cunoştinţă de măsura arhivării sesizărilor sale sunt adresele nr. x/2017 şi nr. y/2017.

Câtă vreme, reclamantului i s-a comunicat doar măsura arhivării sesizărilor sale, prin intermediul acestor două adrese, iar nu referatele, astfel cum chiar pârâta i-a comunicat reclamantului(dosar de fond), în mod corect acesta a contestat actele prin care i-a fost adusă la cunoştinţă măsura arhivării, respectiv cele două adrese menţionate.

2. În ceea ce priveşte critica din recurs, referitoare la soluţia pronunţată de instanţa de fond privind anularea măsurii arhivării sesizărilor reclamantului şi obligarea pârâtei la verificarea aspectelor

În opinia recurentei, instanţa de fond, în mod greşit, a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 17 alin. (2) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, în sensul în care obiectul sesizărilor înregistrate sub nr. x/2017 şi nr. y/2017 ar mai fi format obiectul unor verificări anterioare.

Înalta Curte constată că sunt nefondate susţinerile recurentei şi sub aspectul acestei critici.

Astfel, din analiza actelor de la dosar, Înalta Curte reţine că prin sesizarea adresată Inspecţiei Judiciare, înregistrată sub nr. x/2016 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, petentul A. a relatat despre eventuale abateri disciplinare săvârşite de către dna procuror C. din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie în legătură cu modalitatea de instrumentare şi soluţionare a dosarelor penale nr. x/2014, y/2014 şi 9/P/2015.

Prin rezoluţia din data de 09.08.2016 a fost dispusă clasarea sesizării, întrucât, nu au fost identificate date sau indicii cu privire la săvârşirea vreunei abateri disciplinare de către procurorul vizat.

Prin sesizarea adresată Inspecţiei Judiciare, înregistrată sub nr. x/2017 la data de 23.08.2017 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori, petentul A. şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la modalitatea de implicare în instrumentarea şi soluţionarea a dosarului penal nr. x/2014 a doamnei procuror B..

În sesizarea înregistrată sub nr. x/2017, petentul a solicitat să fie cercetat din perspectiva art. 99 lit. t) rap. la art. 991 din Legea nr. 303/2004 şi demersul doamnei Procuror Şef de Direcţie B. de a ordona Serviciului tehnic să pună în aplicare măsurile de supraveghere tehnică cu participarea SRI ca "beneficiar secundar" si comunicarea Ordonanţei de abilitare si a încheierii tribunalului în condiţiile în care pe de o parte Tribunalul nu încuviinţase ca măsura să fie pusă în aplicare cu participarea SRI iar, pe de altă parte, doamna B. nu avea calitatea să efectueze amintitul demers întrucât nu era procuror de caz.

Lucrarea înregistrată la data de 12.10.2017 sub nr. x/2017 a fost adresată ca precizare la sesizarea anterioară înregistrată la Inspecţia Judiciară sub nr. x/2017 .

Referitor la conţinutul abaterii disciplinare sesizate de petent, în evocare sintetică se referea la implicarea directă a doamnei B. în activitatea de urmărire penală, într-un alt dosar decât cel la care s-a referit în sesizarea nr. x/2017, respectiv dosarul x/2015, dosar aflat tot în instrumentarea Procurorului C. şi în care doamna Procuror Şef nu avea nici o atribuţie.

Prin referatul din data de 25 august 2017 s-a dispus ataşarea şi arhivarea lucrării 6216/IJ/1279/DIP/2017 la lucrarea nr. x/2016, în care verificările efectuate au vizat dosarele nr. x/2014 şi nr. y/2014 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie. La data de 18 octombrie 2017 inspectorul judiciar a întocmit referatul prin care s-a dispus ataşarea şi arhivarea lucrării nr. x/2017 la lucrarea nr. x/2016 a Inspecţiei Judiciare.

Potrivit art. 17 alin. (1) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1027/2012 de aprobare a Regulamentului privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară,,(1) În situaţia în care Inspecţia Judiciară este sesizată cu aspecte care au făcut obiectul unor verificări anterioare, pentru care, după caz, s-a formulat răspuns sau s-a dispus clasarea, respingerea sesizării, cercetarea disciplinară sau exercitarea acţiunii disciplinare de către Inspecţia Judiciară, noua sesizare primeşte acelaşi număr de înregistrare cu cel al sesizării anterioare.

(2) În cazul prevăzut de alin. (1), inspectorul judiciar desemnat întocmeşte un referat cu propunere de arhivare a lucrării, care se avizează de către şeful direcţiei de inspecţie judiciară corespunzătoare.

(3) Măsura dispusă, conform alin. (2), se comunică petentului, iar, în cazul sesizării Inspecţiei Judiciare în temeiul art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, republicată, titularului acţiunii disciplinare i se transmite rezultatul verificărilor anterioare, prin adresă semnată de inspectorul-şef.

(4) Sesizările ulterioare cu acelaşi conţinut se arhivează, fără răspuns către petent, pe baza referatului întocmit de inspectorul judiciar desemnat.

(5) Dacă noua sesizare cuprinde şi aspecte noi, care nu au făcut obiectul verificărilor anterioare, aceasta se înregistrează sub număr nou şi se efectuează verificări prealabile cu privire la aspectele nou-sesizate, conform dispoziţiilor art. 11-14.

(6) În cazul prevăzut la alin. (5), după soluţionarea lucrării, titularului acţiunii disciplinare i se comunică şi rezultatul verificărilor anterioare."

Având ca reper aceste dispoziţii legale, în contextul factual anterior expus, Înalta Curte costată că în mod corect a apreciat prima instanţă că în cauză, pentru a se dispune măsura ataşării şi arhivării era necesar ca sesizarea ulterioară să privească doar aspectele care au făcut obiectul unor verificări anterioare, condiţie care nu este îndeplinită, câtă vreme prin sesizarea înregistrată cu nr. x/2016, reclamantul a învestit pe pârâtă cu cercetarea unor anumite abateri disciplinare de către doamna procuror C., iar prin sesizările înregistrate sub nr. x/2017 şi nr. y/2017, reclamantul a învestit pârâta cu cercetarea unor abateri disciplinare, comise de altă persoană, dna. procuror B..

Dată fiind această situaţie de fapt, confirmată de instanţa de fond în urma procedeului de analiză a probelor administrate, prin raportare la dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte apreciază că în speţă s-a stabilit în mod just că aspectele ce formează obiectul sesizărilor înregistrate sub nr. x/2017 şi nr. y/2017, nu au mai format obiectul unor verificări anterioare, astfel că se impune verificarea aspectelor menţionate în sesizările reclamantului înregistrate cu nr. x şi nr. x/2017.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul formulat împotriva sentinţei nr. 2241 din 11 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâta Inspecţia Judiciară împotriva sentinţei nr. 2241 din 11 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iulie 2020.