Retrial denied for lack of triple identity in conflicting public information access rulings

Şedinţa publică din data de 9 iulie 2020

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1.181 din 21.05.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Prefectul Judeţului Cluj, având ca obiect comunicare de informaţii de interes public.

1.2. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A. prin care a solicitat casarea sentinţei recurate pe care a considerat-o ca fiind dată cu încălcarea normelor legale.

În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6, 7 şi 8 C. proc. civ., recurentul a arătat că, prin acţiunea în contencios administrativ adresată Tribunalului Cluj, a solicitat obligarea Prefecturii Judeţului Cluj să răspundă în faţa legii, conform prevederilor din: Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001- privind liberul acces la informaţiile de interes public - Hotărârea nr. 123 din 7 februarie 2002 - pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 prin care s-a aprobat:- anexa - norme metodologice-de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, pentru că şi-a dovedit reaua - credinţă prin neprezentarea răspunsului la solicitare în termenul legal şi "lipsa răspunsului la "reclamaţia administrativă", constituie grave încălcări ale drepturilor recurentului constituţionale.

În esenţă, a susţinut recurentul, că sentinţa instanţei de fond, pe de o parte, nu este motivată, iar pe de altă parte a fost dată cu încălcarea normelor legale incidente, respectiv dispoziţiile Legii nr. 544/2001.

Pe parcursul judecării recursului, recurentul a renunţat la susţinerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 7 din C. proc. civ.

1.3. Decizia instanţei de recurs

Prin decizia civilă nr. 1344 din 17 octombrie 2019, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinţei civile nr. 1.181 din 21.05.2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019 al Tribunalului Cluj, pe care a menţinut-o în întregime.

A reţinut instanţa de recurs următoarele:

Un prim motiv de casare invocat este cel reglementat de dispoziţiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., respectiv că hotărârea cuprinde motive străine de natura cauzei, întrucât, prin răspunsul la întâmpinare depus la data de 24.04.2019 a precizat că a adresat cererea de chemare în judecată împotriva instituţiei publice Prefectura jud. Cluj, în temeiul dispoziţiilor art. 21 şi art. 22, solicitând comunicarea unor informaţii publice din partea unei autorităţi publice şi nu comunicarea de către conducătorul instituţiei publice în cauză. Tot în acest răspuns la întâmpinare a arătat că s-a adresat în faza administrativă Prefecturii Cluj, şef serviciu Mass Media Prefectura Cluj, împrejurare ce confirmă intenţia sa clară de a se adresa unei instituţii publice şi nu în mod direct conducătorului acestuia.

Analizând acest motiv de casare instanţa de recurs a constatat că, prin cererea formulată în faţa primei instanţe, recurentul a solicitat, în contradictoriu cu Prefectul jud. Cluj, obligarea pârâtului să îi comunice informaţiile de interes public cerute prin intermediul cererii înregistrate sub nr. x/30.01.2019, respectiv o copie după situaţia prezentată de către Oficiul Judeţean de Cadastru la data de 01.01.1990 referitoare la suprafaţa de 1452 ha teren existent pe raza de activitate a fostului CAP Înfrăţirea Cluj.

În cererea înregistrată la instituţia intimată sub nr. x/30.01.2019, recurentul a arătat că documentele solicitate sunt menţionate în procesul-verbal întocmit la data de 20.06.1990 de Comisia Municipală Cluj-Napoca, constituită conform art. 11 din Legea nr. 18/1991, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (3) şi art. 19 din Legea nr. 18/1991 şi art. 11 din H.G. nr. 131 din 27.02.1991, care au stat la baza stabilirii coeficientului general de reducere de 55% pentru suprafeţele mai mari de 1 ha în fostul CAP Înfrăţirea Cluj.

Asupra acestui obiect al cererii de chemare în judecată s-a pronunţat instanţa de fond, considerentele reţinute ca temei al respingerii cererii de chemare în judecată susţinând dispozitivul şi nefiind străine de natura cauzei.

În dezvoltarea motivului de recurs reglementat de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., recurentul-reclamant a arătat că, în mod nelegal, a fost respinsă cererea sa, în realitate nefăcându-se dovada că i s-ar fi comunicat, în termenul legal, informaţiile solicitate, acestea intrând în sfera de reglementare a Legii nr. 544/2001.

Contrar susţinerilor recurentului şi, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond, Curtea de apel a constatat că, la cererea înregistrată la instituţia intimatei-pârâte sub nr. x/30.01.2019, intimatul a răspuns, precizând că nu deţine o situaţie cu privire la suprafeţele de teren aflate în perimetrul CAP Înfrăţirea.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei.

Or, prin cererea de informaţii de interes public adresată Prefectului jud. Cluj s-a solicitat comunicarea unei copii după situaţia prezentată de către Oficiul Judeţean de Cadastru la data de 01.01.1990 referitoare la suprafaţa de 1452 ha teren existent pe raza de activitate a fostului CAP Înfrăţirea, această situaţie nefiind întocmită de către instituţia intimată, astfel că nu priveşte activitatea acestei autorităţi.

A mai reţinut instaţa de recurs că, deşi recurentul a susţinut că informaţia solicitată ar privi activitatea intimatei, nu dezvoltă în nici un fel această afirmaţie, astfel că şi din această perspectivă recursul formulat apare ca fiind neîntemeiat.

1.4. Cererea de revizuire

Împotriva deciziei civile nr. 1344/2019 din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de revizuire întemeiată pe motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

În susţinerea motivului de revizuire invocat, revizuentul arată că hotărârea a cărei anulare se solicită încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat rezultat din Decizia nr. 1065 din 11.09.2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosarul nr. x/2019.

Arată revizuentul că prin hotărârea anterioară, care are caracter definitiv, s-a dezlegat chestiunea litigioasă în privinţa petitului privind obligaţia instituţiei publice de a-i comunica informaţia publică solicitată, fiindu-i admise pretenţiile deduse judecăţii.

Restul alegaţiilor dezvoltate prin cererea de revizuire reprezintă reiterări ale criticilor de nelegalitate formulate în faţa instanţei de recurs, precum şi ale susţinerilor din cererea de chemare în judecată.

1.5. Apărările formulate de intimatul Prefectul Judeţului Cluj

Intimatul Prefectul Judeţului Cluj a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând calea de atac extraordinară formulată, prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte reţine că aceasta nu este întemeiată pentru argumentele prezentate în cele ce urmează.

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 509 C. proc. civ., prevederile legale care o reglementează fiind de strictă interpretare.

În ceea ce priveşte motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că ipoteza acestuia constă în existenţa "a două hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Revizuentul invocă încălcarea autorităţii de lucru judecat prin pronunţarea Deciziei nr. 1344 din 17 octombrie 2019 prin raportare la Decizia nr. 1065 din 11 septembrie 2019, ambele pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în cauze vizând accesul la informaţii publice.

Potrivit dispoziţiilor art. 430 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. noţiunea de "Autoritate de lucru judecat" este definită astfel:

"(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

Din coroborarea dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 cu cele ale art. 430 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă, întrucât pentru a fi incidenţă teza de la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se cer a fi întrunite cumulativ anumite condiţii, care nu se confirmă în cauză.

Astfel, este necesar să existe hotărâri definitive pronunţate asupra fondului procesului sau a unei excepţii procesuale, ale căror dispozitive sau considerente sunt contradictorii, condiţie ce rezultă din dispoziţiile art. 430 alin. (2) C. proc. civ. hotărârile să fi fost pronunţate în acelaşi litigiu (ceea ce presupune să fi existat tripla identitate de părţi, obiect şi cauză); hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces (dosar), ci în procese diferite şi, în cea de-a doua cauză, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu fi fost analizată de instanţă.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este cel al respectării principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia, premisă ce nu se verifică în speţă.

Astfel, în speţă, din analiza comparativă a celor două hotărâri judecătoreşti definitive a căror contrarietate se invocă, rezultă că nu există identitate de părţi, respectiv, în cauza soluţionată anterior prin Decizia nr. 1065/2019, în calitate de pârâţi, au figurat Municipiul Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj Napoca, iar în litigiul soluţionat prin Decizia nr. 1344/2019, autoritatea pârâtă chemată în judecată este Prefectul Judeţului Cluj.

Or, în condiţiile în care revizuentul a înţeles să iniţieze două litigii, prin care a urmărit satisfacerea aceluiaşi interes juridic, dar în contradictoriu cu autorităţi publice pârâte diferite, atât prin locul lor în ierarhia administraţiei publice locale, cât şi prin competenţele atribuite de lege pentru fiecare dintre acestea, nu se poate reţine existenţa unor soluţii contrare.

Dimpotrivă, soluţia pronunţată prin Decizia nr. 1344/2019 a cărei anulare se solicită este în concordanţă cu cea pronunţată prin Decizia nr. 1065/2019, atâta vreme cât respingerea acţiunii reclamantului îndreptată împotriva Prefectului Judeţului Cluj în temeiul Legii nr. 544/2001 s-a întemeiat pe raţionamentul juridic, potrivit căruia, informaţia solicitată de reclamant nu priveşte activităţile sau nu rezultă din activităţile autorităţii publice pârâte, nefiind îndeplinită ipoteza art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001.

Prin urmare, Decizia nr. 1065/2019 recunoaşte dreptul revizuentului de a obţine informaţiile solicitate în contradictoriu cu autorităţile pârâte Municipiul Cluj-Napoca şi Primarul Municipiului Cluj-Napoca, iar prin Decizia nr. 1344/2019 s-a respins aceeaşi solicitare a reclamantului, formulată însă, în contradictoriu cu altă autoritatea publică, respectiv Prefectul Judeţului Cluj, reţinându-se că aceasta din urmă nu este titularul obligaţiei corelative dreptului invocat de reclamant.

Contrar afirmaţiilor revizuentului, în situaţia în care în ambele cauze ar fi fost admise pretenţiile acestuia, din punct de vedere al logicii juridice, prin raportare la competenţele administrative pe care fiecare dintre autorităţile pârâte le au potrivit legii, ar fi existat o contradicţie între cele două hotărâri judecătoreşti definitive, referitoare la titularul obligaţiei de a furniza informaţia publică solicitată de reclamant.

Din această perspectivă, cererea de revizuire dedusă judecăţii nu poate fi susţinută prin prisma existenţei unor hotărâri judecătoreşti contrare şi a încălcării autorităţii de lucru judecat, având în vedere şi că revizuentul nu a înţeles să invoce în faţa instanţei de fond sau a celei de recurs, existenţa litigiului în care s-a pronunţat decizia nr. 1065/2019.

În concluzie, pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că soluţia pronunţată prin decizia atacată nu poate fi remediată pe calea unei cereri de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nefiind îndeplinite cerinţele textului procedural invocat, motiv pentru care, în raport de dispoziţiile art. 513 alin. (3) din acelaşi cod, cererea de revizuire va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 1344/2019 din 17 octombrie 2019 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2019. Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 iulie 2020.