Suspension of customs tax assessment execution lost due to loss of legitimate interest following administrative annulment
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the taxpayer authority’s appeal, set aside the first-instance decision that had granted the suspension, and re-judged the case by dismissing the plaintiff’s request as lacking interest, thereby allowing the administrative tax assessment to remain enforceable. The dispute concerned a request for the suspension of the execution of a customs audit decision imposing additional tax obligations, which had been granted by the Court of Appeal in 2018. The decisive legal basis was the doctrine of justiciability and the requirement of a current, legitimate interest under Article 33 of the Code of Civil Procedure and Article 14 of Law No. 554/2004; because the challenged administrative decision was subsequently annulled by a superior tax authority’s decision in December 2019, the plaintiff’s interest in seeking judicial suspension of that specific act ceased to exist, rendering the litigation moot.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 28 din Legea nr. 554/2004, art. 14 din Legea nr. 554/2004; Suspension of customs tax assessment execution lost due to loss of legitimate interest following administrative annulment: Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiţie de exercitare a oricărei cereri, iar conform art. 33 din cod, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 21 ianuarie 2020
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 12.03.2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti-Direcţia Regională Vamală Bucureşti, a formulat în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cerere de suspendare a executării deciziei pentru regularizarea situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal x/21.12.2017, emisă de către DRV Bucureşti în data de 21.12.2017 şi a Procesului-verbal de control nr. x/TS/21.12.2017, până la soluţionarea în fond a acţiunii în anulare ce va fi promovată împotriva Deciziei de regularizare.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 2353 din 18 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională De Administrare Fiscală -Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Bucureşti şi Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Bucureşti-Direcţia Regională Vamală Bucureşti, şi a dispus suspendarea executării deciziei pentru regularizarea situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal MBR-DVR 21307/21.12.2017, emisă de DRV Bucureşti în data de 21.12.2017 şi Procesul-verbal de control nr. x/TS/21.12.2017, până la pronunţarea instanţei de fond.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului, recurenta a susţinut, în esenţă, că nu există indicii temeinice de natură să pună sub semnul întrebării prezumţia de legalitate a actului administrativ contestat, aşa cum, în mod greşit a reţinut instanţa de fond.
Motivele invocate de reclamantă şi analizate de instanţa de fond sunt aspecte ce ţin de legalitatea actului, necesitând o analiză mai profundă a acestuia, procedeu incompatibil cu analiza ce poate fi efectuată în prezenta acţiune.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că instanţa de fond a efectuat o interpretare corectă a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, în considerarea situaţiei de fapt, astfel cum aceasta rezultă din materialul probator administrat.
Privitor la excepţia nulităţii recursului, în şedinţă publica de la termenul de judecată din 21 ianuarie 2020, intimata - reclamantă a precizat că nu mai insistă în susţinerea acesteia.
II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi
Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte califică susţinerile intimatei-reclamante, care a apreciat că recursul este lipsit de interes, ca fiind argumente ce fundamentează excepţia lipsei de interes a cererii de suspendare a executării actului administrativ. În acest sens, Înalta Curte are în vedere faptul că activitatea judiciară nu poate fi iniţiată şi întreţinută fără justificarea unui interes legitim încălcat.
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., justificarea unui interes este o condiţie de exercitare a oricărei cereri, iar conform art. 33 din cod, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Prin urmare, interesul reprezintă o condiţie generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluţionării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acţiunii sau formulării căii de atac.
Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".
În speţă, obiectul acţiunii reclamantei îl constituie suspendarea executării deciziei pentru regularizarea situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal x/21.12.2017, până la pronunţarea instanţei de fond.
Împotriva acestei decizii reclamanta a formulat contestaţie administrativă.
Ulterior promovării acţiunii, dar anterior soluţionării prezentei căi de atac, prin Decizia nr. 495 din 16.12.2019 emisă de Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în soluţionarea contestaţiei administrative, s-a dispus desfiinţarea deciziei pentru regularizarea situaţiei privind obligaţiile suplimentare stabilite de controlul vamal x/21.12.2017.
Aşadar, în condiţiile în care actul administrativ fiscal a fost desfiinţat, interesul intimatei-reclamante în solicitarea formulată potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, de suspendare a executării acestuia, nu mai subzistă.
În aceste condiţii, Înalta Curte urmează să admită recursul recurentei-pârâte, să caseze sentinţa atacată, urmând a consta lipsa interesului reclamantei în susţinerea cererii de suspendare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de recurenta-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 2353 din 18 mai 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:
Respinge cererea de suspendare formulată de intimata-reclamantă S.C. A. S.A., ca lipsită de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2020.