Insurer’s failure to prove incorporation of policy exclusion terms as a contractual condition for denying claim

Şedinţa publică din data de 2 iunie 2020

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamanta A. a chemat în judecată pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună anularea deciziei nr. 3543/30.01.2017 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2113 pronunţată în data de 6 iunie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a decis următoarele: "Admite în parte cererea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor.

Anulează decizia nr. 3543/30.01.2017 emisă de Fondul de Garantare Asiguraţilor.

Obligă pârâtul să reanalizeze cererea de plată nr. x/24.03.2016 şi să emită o nouă decizie de soluţionare a acesteia.".

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2113 din data de 6 iunie 2017, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi respingerea contestaţiei ca nefondate şi obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În contextul unei succinte prezentări a situaţiei de fapt şi al enunţării dispoziţiilor art. 14, art. 13 alin. (3) din Legea nr. 213/2015 şi art. 18 alin. (1) şi art. 21 alin. (2) din Norma ASF nr. 16/2015, recurentul-pârât a susţinut, în esenţă, că urmare a propriei analize a cererii şi a documentelor justificative depuse de reclamantă, a concluzionat că pârâtul nu se substituie asigurătorului în nicio situaţie şi nici nu preia funcţiile unui asigurător, precum şi că potrivit Condiţiilor privind asigurarea locuinţei şi conţinutului "B." aferente poliţei de asigurare a locuninţei şi a conţinutului B. se menţionează ăn mod expres cazurile în care nu se acordă indemnizaţii, art. 6.11 lit. b).

Astfel, a mai arătat recurentul că, având în vedere că din declaraţia petentei rezultă că se solicită despăbugiri pentru repararea zonelor afectate în urma spargerii faianţei şi a pereţilor în vederea identificării zonei în care a apărut fisura ţevii precum şi pentru înlocuirea acestora, se impune respingerea cererii de plată întrucât acest tip de reparaţii nu este inclus în poliţa de asigurare seria x nr. x

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este legală.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Recurenta-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acţiune îndreptată împotriva Fondului de Garantare a Asiguraţilor solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea Deciziei nr. 3543/30.01.2017, cu cheltuieli de judecată.

Prima instanţă, a admis în parte cererea formulată de reclamantă şi a anulat decizia nr. 3543/30.01.2017, obligând pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor să reanalizeze cererea de plată nr. x/24.03.2016 şi să emită o nouă decizie de soluţionare a acesteia.

Pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Prealabil, Înalta Curte reţine că, deşi recurentul Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi-a întemeiat cererea de recurs pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu a formulat critici circumscrise acestui motiv de casare. În acest context, Înalta Curte va analiza memoriul de recurs din perspectiva cazului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit motivului de casare reglementat de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă aceste motive nu sunt incidente, soluţia primei instanţe este expresia interpretării şi aplicării corecte a prevederilor legale în raport cu starea de fapt rezultată din probele administrate în procedura administrativă şi în cea judiciară.

Astfel, reclamanta la data de 24.03.2016 a depus cerere de plată înregistrată la Fondul de Garantare a Asiguraţilor sub nr. 22191 prin care a solicitat să dispună plata necesară pentru reparaţiile provocate de avarierea unei conducte de apa în imobilul situat în str. x, sector 3 Bucureşti.

A mai arătat reclamanta că cerere a fost depusa la Fondul de Garantare a Asiguraţilor deoarece în data de 24.02.2016 s-a spart o ţeava de apa în imobilul situat în str. x, sector 3 Bucureşti, proprietate personala, imobil ce deţinea poliţa de asigurare a locuinţei şi a conţinutului B. seria x nr. x emisă de societatea C. S.A. valabilă pentru perioada 22.07.2015-21.07.2016.

Prin decizia nr. 3543/30.01.2017, Fondul de Garantare a Asiguraţilor a respins cererea de plată formulată de petenta A. pentru reparaţia imobilului situat în Bucureşti, str. x, sector 3 reţinând că, în urma analizării dosarului de daună, a rezultat faptul că nu se poate accepta la plată cererea, întrucât speţa se încadrează în cazurile de excludere expres prevăzute în condiţiile de asigurare.

Astfel, s-a arătat că, art. 6.11. din Condiţiile privind asigurarea locuinţei si conţinutului "B." menţionează în mod expres cazurile în care nu se acordă indemnizaţii: "a) în cazul riscului de cădere de corpuri - daunele cauzate de căderea dispozitivelor explozive şi/sau pirotehnice; b) în cazul riscului de apa de conductă - cheltuielile pentru demolarea/refacerea/repararea părţilor din bunuri asupra cărora s-a intervenit în scopul depistării şi eliminării defecţiunii care a stat la originea deversării apei şi nici cele pentru repararea/refacerea instalaţiilor/părţilor din acestea care au generat deversarea de apă."

Prin urmare, întrucât din declaraţia petentei rezultă că se solicită despăbugiri pentru repararea zonelor afectate în urma spargerii faianţei şi a pereţilor în vederea identificării zonei în care a apărut fisura ţevii precum şi pentru înlocuirea acestora, se impune respingerea cererii de plată întrucât acest tip de reparaţii nu este inclus în poliţa de asigurare seria x nr. x". .

Înalta Curte reţine că, în cuprinsul poliţei de asigurare a locuinţei şi a conţinutului B. seria x nr. x sunt menţionate următoarele riscuri asigurate: incendiu, trăsnet, cădere de corpuri, izbire de către vehicule, cutremur de pământ, alunecare de teren, inundaţie, fenomene atmosferice, greutatea stratului de zăpadă, avalanşă, apă de conductă, furt.

Totodată, în cuprinsul poliţei se menţionează că, prin prezenta asigurare se acoperă suplimentar şi clauza specială "Răspundere civilă faţă de terţi" - conform Condiţiilor de Asigurare B..

Din analiza înscrisului intitulat "Condiţii privind asigurarea locuinţei şi conţinutului "B." , depus de către pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor la dosarul cauzei rezultă că rubrica intitulată "Anexă la Poliţa seria………numărul……..", din cuprinsul acestui înscris nu este completată.

Or, cum niciun alt element din cuprinsul înscrisului intitulat Condiţii privind asigurarea locuinţei şi conţinutului "B." nu conduce la concluzia că acesta reprezintă o anexă la poliţa seria x nr. x, împărtăşind opinia judecătorului fondului, Înalta Curte apreciază că este justificată concluzia potrivit căreia nu poate reţine că poliţa de asigurare deţinută de reclamantă are ca anexă Condiţiile de asigurare depuse la dosar de către pârât.

În cauză, înscrisul de la dosar fond, "Condiţii privind asigurarea locuinţei şi conţinutului "B." poartă în subsolul fiecărei pagini menţiunea "AG-2080040 e1/r0", fără a rezulta vreo legătura cu poliţa de asigurare anterior menţionată. În acelaşi sens şi cuprinsul înscrisului intitulat "detalii poliţă", depus la dosar de către pârât, face referire la alte serii de poliţe de asigurare decât cea din prezenta cauză.

În fine, instanţa de control judiciar, în acord cu instanţa de fond, arată că menţiunea din cuprinsul poliţei potrivit căreia "prin asigurare se acoperă suplimentar şi clauza specială "Răspundere civilă faţă de terţi" - conform Condiţiilor de Asigurare B.", nu conduce la concluzia că reclamantei i-au fost comunicate aceste condiţii şi că ele au conţinutul prezentat de către pârât.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor invocate de recurent, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor împotriva sentinţei civile nr. 2113 din data de 6 iunie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 iunie 2020.