Incompetence order irreducible: No appeal lies against an order declining jurisdiction and transferring the case
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the prior decision that removed the case from its docket and transferred it to the Cluj Court of Appeal. The dispute concerned a procedural challenge where a company appealed a 2005 order that had declined jurisdiction based on the subject matter value exceeding the statutory threshold, arguing that the High Court retained exclusive competence as the appellate instance for decisions by a lower court. Relying on Article 158(3) of the 1865 Code of Civil Procedure, the Court held that orders declaring an instance incompetent are not subject to any appeal and are irrevocable, as they constitute administrative acts of disinvestiture; consequently, the Court affirmed that competence norms are matters of public order and that recognizing an appeal in such cases would violate procedural legality. </think> The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the prior decision that removed the case from its docket and transferred it to the Cluj Court of Appeal. The dispute concerned a procedural challenge where a company appealed a 2005 order that had declined jurisdiction based on the subject matter value exceeding the statutory threshold, arguing that the High Court retained exclusive competence as the appellate instance for decisions by a lower court. Relying on Article 158(3) of the 1865 Code of Civil Procedure, the Court held that orders declaring an instance incompetent are not subject to any appeal and are irrevocable, as they constitute administrative acts of disinvestiture; consequently, the Court affirmed that competence norms are matters of public order and that recognizing an appeal in such cases would violate procedural legality.
Legislator headnote
AI generatedart. 4 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 137 alin. (1) din C. proc. civ, art. 158 alin. (3) din C. proc. civ, art. 137 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865, art. 158 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865, art. 299 alin. (1) teza întâi din C. proc. civ. din 1865; Incompetence order irreducible: No appeal lies against an order declining jurisdiction and transferring the case: The dispute concerned a procedural challenge where a company appealed a 2005 order that had declined jurisdiction based on the subject matter value exceeding the statutory threshold, arguing that the High Court retained exclusive competence as the appellate instance for decisions by a lower court. Relying on Article 158(3) of the 1865 Code of Civil Procedure, the Court held that orders declaring an instance incompetent are not subject to any appeal and are irrevocable, as they constitute administrative acts of disinvestiture; consequently, the Court affirmed that competence norms are matters of public order and that recognizing an appeal in such cases would violate procedural legality. </think> The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the prior decision that removed the case from its docket and transferred it to the Cluj Court of Appeal. The dispute concerned a procedural challenge where a company appealed a 2005 order that had declined jurisdiction based on the subject matter value exceeding the statutory threshold, arguing that the High Court retained exclusive competence as the appellate instance for decisions by a lower court. Relying on Article 158(3) of the 1865 Code of Civil Procedure, the Court held that orders declaring an instance incompetent are not subject to any appeal and are irrevocable, as they constitute administrative acts of disinvestiture; consequently, the Court affirmed that competence norms are matters of public order and that recognizing an appeal in such cases would violate procedural legality.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the operative order to dismiss the appeal as inadmissible.
Substantive ground cited in the operative order establishing that orders of incompetence are not subject to appeal.
Procedural provision cited in the operative order regarding the dismissal of the appeal.
Full text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:
I. Hotărârea recurată
Prin încheierea nr. 9720 din 24 noiembrie 2005 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietatea intelectuală, în dosarul nr. x/2004, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei şi trimiterea recursului declarat spre soluţionare la Curtea de Apel Cluj. S-a constatat că cererea de chemare în judecată are ca obiect acţiune în constatarea dobândirii dreptului de proprietate de către recurenta reclamantă pentru imobile cu o valoare de până la 5 miliarde RON si ieşire din indiviziune iar faţă de dispoziţiile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea C. proc. civ., competenţa aparţine Curţii de Apel.
II. Cererea de recurs
Împotriva Încheierii anterior menţionate a declarat recurs recurenta-contestatoare S.C. A. S.R.L., considerând-o netemeinică şi nelegală.
Arată că, în mod greşit, a fost declinată competenţa de soluţionare către Curtea de Apel Cluj faţă de dispoziţiile art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 deoarece potrivit art. 4 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.: "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă: 1.recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege". Recurenta face referire şi la prevederile art. 2 pct. 1 lit. b) "Tribunalul judecă: 1. în primă instanţă: b) procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde RON" rezultând astfel competenţa exclusivă a tribunalului, în primă instanţă, de a soluţiona cererile cu obiectul având valoarea totală peste 500.000 RON. Recurenta apreciază că valoarea celor două cereri de chemare în judecată este de 710.000 RON (7,1 miliarde RON vechi) din care 680.000 RON, valoarea cererii intitulate "acţiune în constatare" (din dosarul nr. x/2002) şi 50.000 RON, valoarea cererii prin care se solicită anularea contractului de vânzare-cumpărare (din dosarul nr. x/2002).
În consecinţă, solicită admiterea recursului şi dispunerea judecării cererii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ca instanţă competentă.
III. Hotărârea instanţei de recurs
La termenul de judecată de astăzi, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii recursului, excepţie de procedură care, potrivit art. 137 alin. (1) din C. proc. civ. din 1865, face inutilă, în tot, cercetarea în fond a cauzei. Examinând încheierea recurată, în raport cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este inadmisibil, după cum se va arăta în continuare.
Înalta Curte reţine că, raportat la data declanşării litigiului între părţi, 3 noiembrie 2004, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865.
Prin încheierea recurată s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. II alin. (3) şi (4) din Legea 219/2005, de trimitere pe cale administrativă a căilor de atac către instanţele devenite competente potrivit O.U.G. nr. 138/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea 219/2005. Aşadar, hotărârea atacată reprezintă un act procedural de dezînvestire a instanţei, pe cale administrativă.
Completul de 5 Judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva unei încheieri pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei.
Potrivit art. 158 alin. (3) din C. proc. civ. din 1865:
"Dacă instanţa se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanţei competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicţională competent".
Având în vedere dispoziţiile legale citate mai sus, se constată că încheierea pronunţată nu este susceptibilă de recurs, fiind irevocabilă, astfel că recursul declarat în cauză este inadmisibil.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesual civilă constituie o încălcare a legalităţii acesteia, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, iar, din acest motiv, aceasta apare ca o soluţie inadmisibilă.
Normele procedurale privind sesizarea organelor judecătoreşti şi soluţionarea cererilor în limitele competenţei atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituţia României.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 137 alin. (1) coroborat cu art. 158 alin. (3) şi art. 299 alin. (1) teza întâi din C. proc. civ. din 1865, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de S.C. A. S.R.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii nr. 9720 din 24 noiembrie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă şi de proprietate intelectuală, în dosarul nr. x/2004.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 septembrie 2021.