Competence to review national security interceptions and interruption of justice course in resolved criminal proceedings

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 septembrie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, având în vedere faptul că primele două capete de cerere, referitoare la punerea în executare a mandatelor de siguranţă naţională de către Serviciul Român de Informaţii şi folosirea acestora în procesul penal şi, respectiv, la declararea interceptărilor efectuate de către S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională nr. x/26.10.2011, nr. y/27.02.2012 emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru supravegherea tehnică a numitului A., folosite ulterior în procesul penal ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015, întocmit de BT Sălaj a DIICOT ca fiind nelegale, vizează legalitatea unor acte procedură penală, tribunalul va disjunge aceste două capete de cerere, cu formarea unui dosar separat, faţă de capătul 3 de cerere din acţiune, care va fi soluţionat de către tribunalul în cadrul dosarului iniţial nr. x/2021

Prin sentinţa civilă nr. 1249 din 13 septembrie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale sub aspect procesual, invocată din oficiu. A declinat dosarul civil nr. x/2021, având ca obiect constatarea ca ilegale a măsurilor de punere în executare a mandatelor de siguranţă naţională şi respectiv declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de SRI în baza mandatelor de siguranţă naţională, către Curtea de Apel Cluj, dosarul civil urmând să fie conexat la dosarul penal nr. x/2017, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj.

Tribunalul a apreciat în prealabil, având în vedere temeiurile de drept invocate în acţiune, că necesar a se stabili cu prioritate legea aplicabilă în speţă.

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 dispoziţiile noului C. proc. civ. se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.

Constatând că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la instanţa de fond ulterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., Tribunalul a reţinut că prezentei cauze îi sunt aplicabile dispoziţiile noului C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 36, alin. (3) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, în cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, registrul comerţului, insolvenţă, concurenţă neloială sau pentru alte materii, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale.

Tribunalul a reţinut că în prezenta cauză primele două capete de cerere vizează anularea unor acte procedurale penale, efectuate în dosarul penal nr. x/2017 aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, ceea ce înseamnă că, în speţă, competenţa materială de soluţionare a acestor două capete de cerere nu revine instanţei civile, ci exclusiv celei penale, respectiv Curţii de Apel Cluj, pe rolul căreia se găseşte dosarul penal în care s-au îndeplinite acte procesual penale, pretins nelegale.

Astfel ca tribunalul a apreciat ca litigiul are caracter penal şi a dispus trimiterea dosarului Curţii de Apel Cluj, învestită cu soluţionarea dosarului penal nr. x/2017 - competentă în soluţionarea cererilor de constatare ca nelegale a actelor procesuale invocate de către reclamant.

Prin încheierea penală nr. 211/2021 din 17 noiembrie 2021 a Curţii de apel Cluj, secţia penală şi de minori, în temeiul art. 40 alin. (4) C. proc. pen. a fost sesizată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea constatării întreruperii cursului justiţiei. A fost trimis dosarul acestei instanţe.

S-a constatat că prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă sub nr. x/9 martie 2021, reclamantul A., a chemat în judecată pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând declararea ca nelegală a interceptărilor efectuate de către SRI şi folosite în dosarul penal nr. x/2015 al DIICOT- Biroul Teritorial Sălaj; să se constate că i-a fost afectat dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, ca urmare a punerii în executare a mandatelor de siguranţă naţională şi, pe cale de consecinţă; Statul Român să fie obligat la plata despăgubirilor pentru ingerinţa suferită.

În fapt, reclamantul a invocat răspunderea delictuală a Statului Român, considerând că temeiul răspunderii îl constituie încălcarea dispoziţiile Legii speciale nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României.

La termenul din 30 august 2021 instanţa a dispus disjungerea capetelor de cerere nr. x şi 2 şi a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei civile cu privire la acestea.

Ca urmare a disjungerii s-a creat un nou dosar, având ca obiect primele două capete de cerere, sub nr. x/2021.

Cu privire la capătul 3 de cerere, vizând obligarea pârâtului la plata despăgubirilor s-a dispus suspendarea judecării până la soluţionarea dosarului penal nr. x/2017

Prin sentinţa civilă nr. 1249/13 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nou creat s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat cauza având ca obiect constatarea nelegalităţii măsurilor de punere în executare a mandatelor de siguranţă naţională şi declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de SRI către Curtea de Apel Cluj, dosarul civil urmând a fi conexat la dosarul penal nr. x/2017 aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj.

Soluţia instanţei civile este fără cale de atac.

Tribunalul a motivat, în esenţă, că primele două capete de cerere din acţiunea principală vizează anularea unor acte procesuale penale efectuate în dosarul penal nr. x/2017, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, ceea ce înseamnă că acestei instanţe îi revine competenţa materială de soluţionare a acestor două capete de cerere, fiindcă pe rolul acesteia se găseşte dosarul penal, dosarul civil urmând să fie conexat la dosarul penal nr. x/2017

Dosarul penal însă a fost soluţionat în procedura de cameră preliminară prin încheierea penală nr. x/26 noiembrie 2018, prin care, în esenţă, s-a constatat necompetenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, ceea ce a determinat nulitatea tuturor actelor de urmărire penală şi a actului de sesizare a instanţei, iar în temeiul art. 102 (alin. (3) C. proc. pen., excluderea tuturor probelor de la dosar. În consecinţă, cauza a fost restituită la procuror în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) C. proc. pen.

Soluţia a rămas definitivă prin încheierea nr. 164/14 martie 2019 a completului de judecată de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin respingerea contestaţiilor parchetului.

Aşadar, Curtea de Apel Cluj s-a dezînvestit prin soluţionarea cauzei, deci nu poate dispune vreo măsură procesuală în dosarul trimis spre conexare.

Potrivit art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt.

Curtea de Apel Cluj nu mai este învestită cu soluţionarea cauzei. Or, după dezînvestirea cauzei prin soluţionare, instanţa nu are temei legal pentru a dispune măsuri procesuale în continuare, precum discutarea competenţei sale, în eventualitatea declanşării unui conflict negativ de competenţă ori conexarea. Cu alte cuvinte, declinarea cauzei şi trimiterea acesteia în vederea conexării la un dosar soluţionat a dus la imposibilitatea aplicării normelor de procedură penală (citarea părţilor, fixarea termenelor de judecată etc).

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală la 26 noiembrie 2021, fiind stabilit termen pentru soluţionare la 07 decembrie 2021.

Examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj privind întreruperea cursului justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar, dar şi jurisprudenţial, s-a constatat că se iveşte un caz de întrerupere a cursului justiţiei dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competenţa funcţională a instanţei judecătoreşti fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanţă de judecată sesizată cu soluţionarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanţe sau chiar a instanţei care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluţionării cauzei prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziţii legale referitoare la declinarea competenţei, conflictul de competenţă.

În doctrina juridică s-a menţionat că întreruperea cursului justiţiei este o situaţie excepţională care constituie o împiedicare a desfăşurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situaţie excepţională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunţarea unei soluţii legale şi fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (Încheierea nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. x/2020).

Analizându-se semantic expresia "întreruperea cursului justiţiei" s-a statuat că ar rezulta că aceasta presupune orice situaţie în care procesul penal este blocat, instanţa pe rolul căreia se află cauza neavând posibilitatea de a aplica norme de procedură penală, astfel încât nu se poate ajunge la pronunţarea unei soluţii (hotărâre sau decizie). Expresia "întreruperea cursului justiţiei" presupune trei aspecte: în primul rând, inaplicabilitatea vreunor dispoziţii de procedură penală referitoare, în principal, la competenţa funcţională, materială sau personală; în al doilea rând, această inaplicabilitate conduce la nedeterminarea unei instanţe competente a soluţiona cauza penală, în conformitate cu prevederile de procedură penală; rezultatul inaplicabilităţii normelor de procedură penală este imposibilitatea finalizării cauzei, respectiv neputinţa pronunţării unei soluţii definitive. În consecinţă, noţiunea de întrerupere a cursului justiţiei semnifică împrejurarea în care se poate afla o cauză penală, aflată pe rolul unei instanţe judecătoreşti, de imposibilitate a realizării scopului final al procesului penal, ca urmare a inaplicabilităţii niciuneia din prevederile procedurale referitoare la competenţă, astfel încât nu se poate determina instanţa competentă a dispune o soluţie legală.(…) - B., Consideraţii în legătură cu noţiunea de întrerupere a cursului justiţiei în procesul penal în Revista Dreptul-Uniunea Juriştilor nr. 9/2012.

În speţa de faţă Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a disjuns din dosarul iniţial nr. x/2021 două capete de cerere, referitoare la punerea în executare a mandatelor de siguranţă naţională de către Serviciul Român de Informaţii şi folosirea acestora în procesul penal şi, respectiv, la declararea interceptărilor efectuate de către Serviciul Român de Informaţii în baza mandatelor de siguranţă naţională nr. x din 26 octombrie 2011, nr. y din 27 februarie 2012 emise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru supravegherea tehnică a subsemnatului A., folosite ulterior în procesul penal ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2015, întocmit de BT Sălaj a DIICOT ca fiind nelegale, apreciind că vizează legalitatea unor acte procedură penală. S-a creat un nou dosar, având ca obiect primele două capete de cerere, sub nr. x/2021.

Prin sentinţa civilă nr. 1249 din 13 septembrie 2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale sub aspect procesual, invocată din oficiu. A declinat dosarul nr. x/2021, având ca obiect constatarea ca ilegale a măsurilor de punere în executare a mandatelor de siguranţă naţională şi respectiv declararea ca nelegale a interceptărilor efectuate de S.R.I. în baza mandatelor de siguranţă naţională, către Curtea de Apel Cluj, dosarul civil urmând să fie conexat la dosarul penal nr. x/2017, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj. Dosarul penal nr. x/2017 a fost soluţionat în procedura de cameră preliminară prin încheierea penală nr. x/26 noiembrie 2018, prin care, în esenţă, s-a constatat necompetenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, ceea ce a determinat nulitatea tuturor actelor de urmărire penală şi a actului de sesizare a instanţei, iar în temeiul art. 102 alin. (3) C. proc. pen., excluderea tuturor probelor de la dosar. Cauza a fost restituită la procuror, în temeiul art. 346 alin. (3) lit. b) C. proc. pen.

Raportând consideraţiile teoretice la speţa de faţă, se constată că împrejurarea că mai multe instanţe au pronunţat hotărâri privind cereri care au legătură cu prezenta cauză, nu determină o întrerupere a cursului justiţiei din perspectiva art. 40 alin. (4) C. proc. pen.. Aşadar, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori urmează să soluţioneze cauza, luând în considerare parcursul procesual al cererilor formulate şi dispoziţiile legale incidente în raport de acesta.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va constata că nu a fost întrerupt cursul justiţiei în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Va trimite cauza Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în vederea soluţionării.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului de Justiţie, conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată că nu a fost întrerupt cursul justiţiei în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Trimite cauza Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori în vederea soluţionării.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea prezentei cauze rămân în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului de Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 07 decembrie 2021.

GGC - MM