Revocation of suspended sentence for non-payment of civil compensation barred by proof of inability to pay

Deliberând asupra cererii de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate condamnatului A., în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 283 din 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierile din datele de 22 mai 2017 şi, respectiv, 22 septembrie 2017), printre altele, în temeiul art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată. În temeiul art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., ca pedeapsă accesorie. În temeiul art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa închisorii de 1 (un) an şi 6 (şase) luni şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 1 (un) an, pedeapsă ce se va executa în condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În temeiul art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., ca pedeapsă accesorie. În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate prin această sentinţă, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 6 luni închisoare, în final 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare, cu executare în regim privativ de libertate. În baza art. 45 alin. (1), (3) lit. a) C. pen., a fost obligat inculpatul să execute, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară cea mai grea constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale, precum şi pedeapsa accesorie cea mai grea, respectiv interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

Au fost obligaţi inculpaţii B., A., C., D. şi E., în solidar, la plata sumei de 916.227,53 RON, cu titlu de daune materiale către partea civilă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Au fost menţinute măsurile asiguratorii instituite prin Ordonanţa din 21.08.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor B., A., C., D. şi E..

Sentinţa anterior menţionată a rămas definitivă prin decizia penală nr. 85 din 21 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017.

Prin această din urmă hotărâre, printre altele, au fost admise apelurile declarate de inculpaţii B., A. şi C. împotriva sentinţei penale nr. 283 din data de 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015.

A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată, numai în ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor B., C. şi A. şi, în rejudecare, cu referire la acesta din urmă:

A fost descontopită pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului A., de 3 ani şi 6 luni închisoare, 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor, după cum urmează:

- 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen.

- 1 an şi 6 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

A fost redusă pedeapsa principală aplicată inculpatului A. pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 C. pen., de la 3 ani închisoare la 2 ani şi 8 luni închisoare şi s-a menţinut pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 2 ani, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

A fost redusă pedeapsa principală aplicată aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prevăzută de art. 322 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de la 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare şi s-a menţinut pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pe o durată de 1 an, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate prin această decizie, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 8 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 4 luni închisoare, în final 3 ani închisoare.

În baza art. 45 alin. (1), (3) lit. a) C. pen., a fost obligat inculpatul să execute, alături de pedeapsa principală, pedeapsa complementară cea mai grea constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, precum şi pedeapsa accesorie cea mai grea, respectiv interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) şi g) C. pen.

În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 92 C. pen., s-a fixat termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În temeiul art. 93 C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Vaslui la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În temeiul art. 93 alin. (2) C. pen., s-a dispus ca, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul A. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen. coroborat cu art. 404 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus că, pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Primăriei Municipiului Vaslui sau al Direcţiei Generale de Protecţie a Copilului Vaslui.

S-a atras atenţia inculpatului asupra nerespectării dispoziţiilor prevăzute de art. 96 C. pen., respectiv i s-a pus în vedere acestuia că dacă, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

Intimatul A. a fost luat în evidenţa Serviciului de Probaţiune Vaslui, constituindu-se dosarul de probaţiune nr. 310 din anul 2018.

Prin adresa din 19 februarie 2021, Serviciul de Probaţiune Vaslui a înaintat Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, conform art. 49 din Legea nr. 253/2013, raportul de evaluare nr. x/19.02.2021, întocmit pentru numitul A., aflat în evidenţa acestui serviciu de probaţiune.

Judecătorul delegat în cadrul Biroului Executări Penale al secţiei I Penale a Tribunalului Bucureşti, având în vedere dispoziţiile art. 554 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 27 lit. d) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, în temeiul art. 96 alin. (2) C. pen. şi art. 49 alin. (2) din Legea nr. 253/2013, a formulat sesizare a instanţei, ce a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia I Penală, sub nr. x/2021, sesizarea având la bază adresa Serviciului de Probaţiune Vaslui anterior menţionată, prin care s-a adus la cunoştinţă faptul că numitul A. nu a achitat integral obligaţiile civile la care a fost obligat prin sentinţa penală nr. 283/16.05.2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015, definitivă prin decizia penală nr. 85/21.05.2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, urmând ca instanţa să aprecieze dacă se impune sau nu revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate acestuia.

Prin sentinţa penală nr. 311 din 18 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2021, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi, în baza art. 583 alin. (1) C. proc. pen., a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală.

Astfel fiind, dosarul având ca obiect cererea formulată de Serviciul de Probaţiune Vaslui, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată condamnatului A., a fost înregistrat pe rolul secţiei Penale a instanţei supreme la data de 29 martie 2021, sub nr. x/2021.

Înalta Curte reţine că, la data de 19 iunie 2018, consilierul de probaţiune desemnat în cauză a avut prima întrevedere cu intimatul A., aducându-i la cunoştinţă prevederile sentinţei penale nr. 283 din 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierile din datele de 22 mai 2017 şi 22 septembrie 2017 şi modificată prin decizia penală nr. 85 din 21 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017), conţinutul măsurilor de supraveghere, obligaţiile şi modalităţile de supraveghere a îndeplinirii acestora, precum şi împrejurarea că instanţa de judecată a dispus obligarea acestuia, în solidar cu inculpaţii B., C., D. şi E., la plata sumei de 916.227,53 RON, cu titlu de daune materiale către partea civilă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Totodată, i s-au adus la cunoştinţă intimatului prevederile art. 96 alin. (2) C. pen., şi anume faptul că, în cazul neîndeplinirii integrale a obligaţiilor civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care acesta dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.

Din datele existente în raportul de evaluare al consilierului de probaţiune, întocmit la data de 19 februarie 2021, rezultă că intimatul A. a respectat măsurile de supraveghere, a parcurs programul de reintegrare, a executat orele de muncă în folosul comunităţii, însă, referitor la obligaţiile civile, s-a reţinut că acesta a depus la dosarul de probaţiune o adeverinţă emisă de F., prin care se atesta faptul că, începând cu luna iulie 2019, a fost înfiinţată poprirea pe salariu, conform adresei nr. x/27.06.2019, emisă de ANAF, reţinerile lunare fiind în cuantum de 30% din salariul său, iar suma totală reţinută şi virată în contul ANAF este de 17.926 RON.

Potrivit art. 96 alin. (1) şi (2) C. pen.:

"(1) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-credinţă, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse ori stabilite de lege, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei.

(2) Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre, instanţa revocă suspendarea şi dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedeşte că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească."

Înalta Curte constată, în prealabil, că, în speţă, solicitarea de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei vizează doar cazul reglementat de art. 96 alin. (2) C. pen., consilierul de probaţiune învederând că intimatul condamnat a respectat măsurile de supraveghere stabilite în sarcina sa, a prestat orele de muncă în folosul comunităţii la care a fost obligat şi a frecventat un program de reintegrare socială.

În ceea ce priveşte executarea dispoziţiilor privind despăgubirile civile la care a fost obligat intimatul, Înalta Curte constată că apărarea acestuia în sensul că s-a aflat în imposibilitate de a achita integral obligaţiile civile stipulate în conţinutul hotărârii de condamnare este întemeiată, urmând a fi avută în vedere de instanţă.

Astfel, se reţine că, începând din luna martie 2019, intimatul A. a fost angajat în cadrul F., însă veniturile realizate au fost insuficiente pentru a-i permite să acopere integral obligaţiile civile stabilite în sarcina sa.

În acest sens este adresa instituţiei anterior menţionate nr. 62/06.04.2021, prin care s-a comunicat faptul că, începând cu luna martie 2019, intimatul A. figurează încadrat pe postul de consilier în cadrul aparatului tehnic F., iar începând cu luna iulie 2019, a fost înfiinţată poprirea pe salariu, conform adresei nr. x/27.06.2019, emisă de ANAF, reţinerile lunare fiind în cuantum de 30% din salariu. Prin aceeaşi adresă, F. a comunicat faptul că, până la data de 6 aprilie 2021, a fost reţinută şi virată în contul ANAF suma de 21.262 RON.

Prin adresa Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vaslui nr. x/12.05.2021, căreia i-au fost anexate adeverinţele de venit aferente anilor 2020 - 2021, se atestă că intimatul A. nu figurează cu bunuri mobile şi imobile, iar veniturile brute realizate, potrivit evidenţelor fiscale, au fost în cuantum de 80.364 RON, în anul 2020 şi, respectiv, de 18.429 RON, în anul 2021, până la data de 12 mai 2021.

Prin aceeaşi adresă s-a precizat că, pentru stingerea obligaţiilor fiscale ale debitorului A., se încasează lunar sume din popririle înfiinţate la terţi.

De asemenea, instanţa supremă reţine şi faptul că, potrivit sentinţei penale nr. 283 din 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierile din datele de 22 mai 2017 şi 22 septembrie 2017 şi modificată prin decizia penală nr. 85 din 21 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017), obligaţiile civile în cuantum de 916.227,53 RON nu sunt doar în sarcina intimatului A., ci acestea sunt stabilite în solidar cu ceilalţi condamnaţi din cauză (B., C., D. şi E.).

În ceea ce priveşte posibilitatea intimatului de a acoperi în alt mod prejudiciul, Înalta Curte constată că din adresa nr. x/03.06.2021, emisă de Primăria comunei Deleni, judeţul Vaslui, reiese că intimatul A. figurează în baza de date ca fiind proprietarul unui teren extravilan compus din teren arabil în suprafaţă de 18.700 mp şi păşune în suprafaţă de 3.400 mp, teren asupra căruia a fost instituit şi menţinut sechestrul asigurător.

Pe de altă parte, în raport cu probele administrate în cauză, Înalta Curte constată că intimatul A. s-a implicat în muncă, a depus eforturi pentru a obţine veniturile necesare acoperirii nevoilor pe care le are, precum şi pentru acoperirea obligaţiilor civile stabilite de instanţă, însă, faţă de valoarea ridicată a acestora, nu a avut posibilitatea să le achite integral, astfel încât nu se poate reţine în sarcina sa o neexecutare culpabilă a respectivelor obligaţii.

Ca atare, constatând că nu sunt întrunite condiţiile legale impuse de dispoziţiile art. 96 alin. (2) C. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de Serviciul de Probaţiune Vaslui, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată condamnatului A. prin sentinţa penală nr. 283 din 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 85 din 21 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de Serviciul de Probaţiune Vaslui, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată condamnatului A. prin sentinţa penală nr. 283 din 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 85 din 21 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2017.

Cu contestaţie în 3 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 iunie 2021.

GGC - MM