Extradition detention continued due to pandemic force majeure after appeal quashed lower court's automatic release order

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea/F din 2 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, în baza art. 43 alin. (7) rap. la art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală coroborat cu art. 13 alin. (4) din Legea nr. 111 din 15.05.2008 privind ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, s-a constatat încetată de drept măsura arestării în vederea predării, dispusă în privinţa persoanei extrădate A., prin Sentinţa penală nr. 237/F/3.12.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate A..

S-au informat despre prezenta încheiere Ministerul Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Onorariul avocaţial din oficiu, în sumă de 1012 RON, s-a dispus a se plăti din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală a reţinut următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 237/F pronunţată la data de 3.12.2020 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală s-au dispus următoarele:

În baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de Statele Unite ale Americii.

S-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile din Statele Unite ale Americii, a numitului A., faţă de care a fost emis rechizitoriul nr. x şi un mandat de arestare de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Kentucky, la data de 19.09.2019.

S-a dispus că extrădarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008.

În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a numitului A., până la predarea acestuia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

S-a constatat că persoana extrădată a fost reţinută pentru 24 de ore, la data de 3.12.2020, ora 11:35.

În temeiul art. 13 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii (ratificat prin Legea nr. 111/2008), s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la această hotărâre.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 (republicată) şi art. 20 alin. (2) teza a II-a din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii (ratificat prin Legea nr. 111/2008), cheltuielile judiciare ocazionate de desfăşurarea procedurii de extrădare au rămas în sarcina statului român, fiind suportate conform art. 16 alin. (4) din Legea nr. 302/2004 (republicată).

Sentinţa penală nr. 237/F pronunţată la data de 3.12.2020 în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, prin care s-a dispus extrădarea persoanei solicitate A., definitivă, a intrat în etapa executării.

În etapa executării, potrivit art. 13 din Legea nr. 111 din 15 mai 2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 10 septembrie 2007, statul solicitat are următoarele obligaţii:

(1) Statul solicitat informează prompt statul solicitant cu privire la hotărârea sa asupra cererii de extrădare;

(2) În caz de respingere totală sau parţială a cererii, statul solicitat comunică motivele refuzului. Statul solicitat transmite, la cerere, copiile hotărârilor judecătoreşti pertinente;

(3) În cazul în care cererea de extrădare este aprobată, autorităţile statului solicitant şi ale celui solicitat vor conveni asupra datei şi locului predării persoanei căutate;

(4) În cazul în care persoana căutată nu este preluată de pe teritoriul statului solicitat în perioada de timp prevăzută de legislaţia acelui stat, persoana respectivă poate fi pusă în libertate şi statul solicitat are dreptul să refuze o cerere ulterioară de extrădare pentru aceeaşi infracţiune sau aceleaşi infracţiuni.

Tratatul bilateral consfinţeşte aşadar obligaţia preluării persoanei extrădate în perioada de timp prevăzută de legislaţia statului român în speţa pendinte.

Legislaţia statului român este Legea nr. 302/2004 din 28 iunie 2004 republicată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, care prevede:

Art. 52

Soluţionarea cauzei

(3) În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condiţiile de extrădare, hotărăşte admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menţinerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57.

Art. 56

Predarea extrădatului

(1) Este considerat bază legală necesară şi suficientă pentru predarea extrădatului un extras al hotărârii judecătoreşti rămase definitive, prin care se dispune extrădarea;

(2) În vederea stabilirii datei şi a locului de predare, Ministerul Justiţiei comunică de îndată Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române un extras al hotărârii judecătoreşti rămase definitive;

(3) Data predării va fi comunicată Ministerului Justiţiei şi curţii de apel competente în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (1). În cazul în care data predării nu a fost fixată în intervalul de 15 zile, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române informează asupra demersurilor luate şi motivelor pentru care data predării nu a putut fi stabilită în acest interval.

Art. 57

Termene pentru predarea extrădatului

(5) Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile.

(6) În caz de forţă majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autorităţile române şi cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispoziţiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile.

Aceste prevederi se completează cu art. 43 care prevede:

Art. 43

Arestarea provizorie şi sesizarea instanţei

(1) Procurorul general competent sau procurorul desemnat de acesta procedează, în 48 de ore de la primirea cererii de extrădare şi a actelor anexate, la identificarea persoanei extrădabile, căreia îi aduce la cunoştinţă conţinutul actelor transmise de autorităţile statului solicitant.

(2) După identificare, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana extrădabilă sesizează de îndată curtea de apel competentă, pentru a aprecia asupra luării măsurii arestării provizorii în vederea extrădării persoanei extrădabile şi continuării procedurii judiciare de soluţionare a cererii de extrădare. În cazul prevăzut la art. 42 alin. (2), audierea persoanei extrădabile de către Curtea de Apel Bucureşti se poate realiza şi prin videoconferinţă. Lucrările efectuate de parchetul de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie a fost prinsă persoana extrădabilă se trimit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, imediat după audierea persoanei extrădabile.

(3) Arestarea provizorie în vederea extrădării se dispune şi este prelungită de acelaşi complet învestit cu soluţionarea cererii de extrădare, prin încheiere, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăşi 180 de zile. După întocmirea hotărârii prin care s-a dispus arestarea, judecătorul emite de îndată mandat de arestare provizorie în vederea extrădării. Prevederile C. proc. pen. cu privire la conţinutul şi executarea mandatului de arestare se aplică în mod corespunzător.

(4) Arestarea provizorie în vederea extrădării se execută în centrele de reţinere şi arestare preventivă, care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu excepţia cazurilor în care persoana se află în executarea unei pedepse într-un penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

(5) În cursul soluţionării cererii de extrădare, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, necesitatea menţinerii arestării provizorii, putând dispune, după caz, menţinerea arestării provizorii sau înlocuirea acesteia cu măsura arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauţiune. Măsura arestării provizorii se înlocuieşte cu arestul la domiciliu, controlul judiciar sau pe cauţiune numai în cazuri bine justificate şi numai dacă instanţa apreciază că persoana extrădabilă nu va încerca să se sustragă de la judecarea cererii de extrădare.

(6) Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării.

(7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

(8) În cazul în care împotriva persoanei extrădabile autorităţile judiciare române competente au emis un mandat de arestare preventivă sau un mandat de executare a pedepsei închisorii, pentru fapte săvârşite pe teritoriul României, mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării devine efectiv de la data la care persoana în cauză nu se mai află sub puterea mandatului de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii.

(9) încheierea prin care s-a dispus luarea, menţinerea, înlocuirea sau încetarea măsurii arestării provizorii în vederea extrădării poate fi atacată separat cu contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Dosarul va fi înaintat instanţei ierarhic superioare în termen de 48 de ore, iar contestaţia se judecă în termen de 5 zile de la înregistrarea cauzei. Contestaţia formulată împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau menţinerea măsurii arestării provizorii nu este suspensivă de executare.

Curtea de Apel Bucureşti a analizat în ce măsură prevederile legale mai sus menţionate au fost respectate în etapa predării persoanei extrădate A..

Astfel, s-a reţinut că, la data de 3.12.2020, a fost transmisă prin fax Ministerului Justiţiei - Direcţia drept internaţional şi cooperare judiciară - Serviciul cooperare judiciară în materie penală, minuta Sentinţei penale nr. 237/F pronunţată la data de 3.12.2020 în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, prin care s-a dispus extrădarea persoanei solicitate A. . Ulterior, la data de 17.12.2020, s-a transmis copia sentinţei penale nr. 237/F, pronunţată la data de 03.12.2020 în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, Ministerului Justiţiei - Direcţia drept internaţional şi cooperare judiciară - Serviciul cooperare judiciară în materie penală şi I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol.

Aşadar, obligaţia informării prompte prevăzute de art. 13 din Legea nr. 111 din 15 mai 2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii a fost îndeplinită.

La data de 28.12.2020, Ministerului Justiţiei - Direcţia drept internaţional şi cooperare judiciară - Serviciul cooperare judiciară în materie penală a transmis Curţii de Apel Bucureşti adresa prin care a comunicat că s-a stabilit cu Departamentul de Justiţie al S.U.A. ca dată a predării persoanei extrădate A. data de 11 - 15 ianuarie 2021 (termenul de 15 zile de la primirea extrasului sentinţei fiind depăşit uşor datorită unor circumstanţe neprevăzute).

S-a observat că s-au respectat dispoziţiile art. 56 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, care prevăd că data predării va fi comunicată Ministerului Justiţiei şi curţii de apel competente în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (1). În cazul în care data predării nu a fost fixată în intervalul de 15 zile, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române informează asupra demersurilor luate şi motivelor pentru care data predării nu a putut fi stabilită în acest interval.

S-a apreciat că, după stabilirea datei predării ca fiind data de 11-15 ianuarie 2021, devin incidente dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 302/2004, care prevăd: (5) sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6) - forţa majoră, dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile.

Aceste dispoziţii se completează cu cele prevăzute de art. 43 alin. (6) şi alin. (7) din Legea nr. 302/2004, care prevăd: (6) Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării; (7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Ulterior, prin două adrese, sosite în 26.01.2021 şi 28.01.2021, I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol şi Ministerul Justiţiei - Direcţia drept internaţional şi cooperare judiciară -Serviciul cooperare judiciară în materie penală au transmis instanţei că autorităţile americane nu pot prelua persoana extrădată A. în data de 28.01.2021, când data predării a fost reprogramată şi nici anterior datei de 1.02.2021, invocând restricţii Covid şi posibile anulări ale zborurilor.

Curtea de Apel Bucureşti a constatat că persoana extrădată ar fi putut fi preluată în condiţiile legii la termenele de 28.01.2021 şi chiar în data de 1.02.2021, deoarece se încadrează, raportat la data predării, aceea de 11 - 15 ianuarie 2021, în termenele prevăzute de dispoziţiile art. 57 din Legea nr. 302/2004, care prevăd: (7) sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6) (forţa majoră), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită (în speţă 11 - 15 ianuarie 2021), ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile. Socotind de la data predării, 11 - 15 ianuarie 2021, dacă autorităţile ar fi realizat preluarea la data de 1.02.2021, cel mai târziu, ele s-ar fi încadrat în primul termen de 15 zile prevăzut de lege.

După data de 28.01.2021, Curtea de Apel Bucureşti nu a mai primit nicio informare cu privire la situaţia predării persoanei extrădate A., până în data de 1.03.2021, când I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol a comunicat că nici la data de 1.03.2021 persoana extrădată A. nu a fost preluată de autorităţile americane şi că nu se ştie exact când se va întâmpla acest lucru.

Din analiza dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 302/2004, care prevăd: (3) În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condiţiile de extrădare, hotărăşte admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menţinerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57 din lege, coroborate cu dispoziţiile art. 57, care prevăd: (5) Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6) (forţa majoră), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile şi cu dispoziţiile art. 43, care prevăd: (6) Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării; (7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, instanţa de fond a constatat că data predării, aceea de 11-15 ianuarie 2021, trebuia respectată; nepredarea persoanei extrădate în termen de 15 zile conducea la obligaţia Curţii de a verifica măsura arestării preventive a persoanei extrădate, cu posibilitatea punerii în libertate (la data de 1.02.2021); după alte 15 zile, Curtea avea obligaţia de a constatata încetată de drept măsura arestării în vederea predării persoanei extrădate (la data de 16.02.2021).

În lipsa informării curţii de apel, în toată perioada 28.01 - 1.03.2021, cu privire la faptul că persoana extrădată nu a fost preluată, instanţa a avut posibilitatea de a discuta măsura arestării în vederea predării numai la data de 2.03.2021 (după ce a luat cunoştinţă de adresa din 1.03.2021 anterior menţionată), dată la care s-a apreciat că, nefiind respectată dispoziţia imperativă de la art. 43 alin. (7) coroborat cu art. 57 alin. (5) din Legea nr. 302/2004, de a se efectua preluarea persoanei extrădate în maxim 30 de zile de la data stabilită pentru predare (11 - 15 ianuarie 2021), se impune a se constata încetată de drept măsura arestării în vederea predării persoanei extrădate A..

S-a reţinut că data predării are o singură posibilitate de a fi modificată, în situaţia art. 57 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, care prevede că autorităţile se pot pune de acord asupra unei alte date de predare doar în caz de forţă majoră, definită ca o împrejurare exterioară, imprevizibilă şi invincibilă care ar fi împiedicat preluarea persoanei extrădate la data de 11 - 15 ianuarie 2021 sau în cel mult 30 de zile de la această dată. Or, existenţa pandemiei de Covid nu este o împrejurare invincibilă, în condiţiile în care pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, la secţiunea Condiţii de călătorie, pe toată perioada în care persoana extrădată ar fi trebuit predată, zborurile către S.U.A. erau permise, singura condiţie fiind efectuarea unui simplu test Covid şi, eventual, o carantină de 14 zile la intrarea pe teritoriul S.U.A., condiţii departe de a fi invincibile. De altfel, autorităţile americane au invocat dificultăţi de organizare a escortei, riscul de expunere a escortei la Covid, împrejurări care sunt departe de a fi asimilate forţei majore.

S-a apreciat că starea de sănătate a persoanei extrădate, bolnav de Covid, ar putea comporta discuţii, însă este o stare actuală, nefiind dovedit că exista şi la data stabilită pentru predare (11 - 15 ianuarie 2021) sau până la data limită de 30 de zile de la data stabilită pentru predare, până când aceasta ar fi trebuit preluată.

S-a constatat, de altfel, că din adresa I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol a rezultat că nici la data de 1.03.2021 persoana extrădată A. nu a fost preluată de autorităţile americane şi că nu se ştie exact când se va întâmpla acest lucru. Motivul arătat în adresă a fost că escorta americană nu a mai ajuns în România şi nu condiţia medicală a persoanei extrădate.

Prin raportare la dispoziţiile art. 43 din Legea nr. 302/2004, s-a apreciat că există o distincţie clară între arestarea provizorie în vederea extrădării, care se dispune şi este prelungită de acelaşi complet învestit cu soluţionarea cererii de extrădare, durata totală neputând depăşi 180 de zile, arestarea provizorie fiind verificată periodic de instanţă în cursul soluţionării cererii de extrădare şi fiind menţinută dacă instanţa apreciază că persoana extrădabilă s-ar putea sustrage de la judecarea cererii de extrădare (alin. (3), (4), (5) ale art. 43 din Legea nr. 302/2004) şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării, care se dispune odată cu admiterea cererii de extrădare şi care încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată la data convenită pentru predare de autorităţile competente ale statului solicitant (aliniatele 6, 7 ale art. 43 din Legea nr. 302/2004), cu excepţia cazului de la art. 57 alin. (6) (forţa majoră). A aprecia că instanţa are obligaţia de a menţine din 30 în 30 de zile măsura arestării în vederea predării, dispusă prin sentinţă, ar lăsa fără efect dispoziţiile art. 43 alin. (6) şi (7) care prevăd: (6) Odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării; (7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române. De asemenea, ar fi lăsate fără efect dispoziţiile art. 57 alin. (5) şi (6) care prevăd: (5) Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile.

S-a observat că art. 52 alin. (3) care reglementează starea de arest provizoriu în vederea predării, dispusă prin sentinţă, face referire expresă la art. 57 din lege, după cum urmează: (3) În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condiţiile de extrădare, hotărăşte admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menţinerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57.

Aşadar, s-a reţinut că legiuitorul a asigurat garanţia verificării stării de arest provizoriu în cursul soluţionării cauzei din 30 în 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile, conform art. 43 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 şi garanţia respectării termenului de predare stabilit la 15 zile de la primirea extrasului sentinţei prin care s-a admis extrădarea (cu depăşirea celor 15 zile numai pentru motive temeinic justificate), nerespectarea termenului de predare fiind sancţionată cu posibilitatea punerii în libertate la expirarea unui termen de 15 zile de la expirarea acestei date, termen ce nu va putea fi prelungit decât cu cel mult 15 zile (art. 57 alin. (5) din lege). Aceste dispoziţii se completează cu prevederile art. 43 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, care prevăd imperativ: (7) Măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6).

A fost avut în vedere că, dacă s-ar aprecia că menţinerea stării de arest provizoriu în cursul soluţionării cauzei din 30 în 30 de zile, dar nu mai mult de 180 de zile, se referă şi la etapa predării, atunci sancţiunea depăşirii termenului stabilit pentru predare cu 30 de zile, ce duce la încetarea de drept a măsurii arestării în vederea predării, nu s-ar mai aplica niciodată.

S-a reţinut că termenul de predare se stabileşte la 15 zile de la primirea extrasului sentinţei şi nu poate fi modificat decât din cauză de forţă majoră, la expirarea a încă 15 zile de la data stabilită pentru predare, persoana extrădată poate fi pusă în libertate (art. 57 alin. (5) din lege). Ulterior, acest termen va putea fi prelungit cu cel mult 15 zile, deci la 45 de zile de la primirea extrasului sentinţei (30 de zile de la data stabilită pentru predare) predarea trebuie efectuată. Dacă se constată că, la 30 de zile de la data stabilită pentru predare, aceasta nu s-a efectuat, măsura arestării în vederea predării încetează ope legis, deci nu este posibilă prelungirea sau menţinerea ei.

Singura situaţie în care instanţa ar avea obligaţia să verifice (şi, eventual, să menţină, dacă este cazul) măsura arestării în vederea predării, dispusă prin sentinţă, în aprecierea instanţei de fond, ar fi aceea în care termenul de predare se depăşeşte, în condiţiile art. 57 alin. (6) din lege, pentru forţă majoră; această verificare neavând dispoziţii exprese în Legea nr. 302/2004, ar urma să se realizeze în temeiul art. 5 paragraful 4 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

S-a apreciat însă că nu poate fi vorba de forţă majoră, împrejurări ca dificultatea organizării escortei, expunerea escortei la covid sau posibilitatea anulării unor zboruri reprezentând aspecte care nu sunt insurmontabile, putând să existe o perioadă îndelungată de timp, în condiţiile în care nu se poate şti când se va sfârşi pandemia.

Împotriva Încheierii/F din 2 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală la data de 4 martie 2021.

Prin motivele scrise de contestaţie şi cu prilejul concluziilor formulate oral în faţa Înaltei Curţi, parchetul a solicitat admiterea căii de atac şi desfiinţarea încheierii atacate, susţinând că, în cauză, sunt aplicabile dispoziţiile art. 57 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora, în caz de forţă majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autorităţile române şi cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispoziţiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile, astfel că măsura arestării provizorii a intimatului nu a încetat de drept.

S-a arătat că, în speţă, nu a existat un refuz al autorităţilor judiciare americane de a-l prelua pe intimatul persoană extrădată, de natură a justifica punerea în libertate a acestuia, neputându-se aprecia că situaţia pandemică actuală nu se circumscrie unui caz de forţă majoră, în condiţiile în care, atât în statul solicitant, cât şi în cel solicitat, sunt instituite o serie de restricţii care îngreunează activitatea de predare.

Examinând contestaţia formulată, Înalta Curte constată că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că pe numele intimatului persoană extrădată A., cetăţean român, a fost emis rechizitoriul nr. x şi un mandat de arestare de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Kentucky, la data de 19.09.2019, în vederea extrădării în Statele Unite ale Americii, persoana extrădată fiind urmărită internaţional pentru comiterea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub "B." - organizaţii corupte şi influenţate de activităţi de racket, prevăzută de Titlul 18 - Secţiunea 1962 (d) din C. pen. al Statelor Unite ale Americii şi pedepsită cu închisoare până la 20 de ani, conspiraţie la comiterea de fraudă prin cablu, prevăzută de Titlul 18 - Secţiunile 1349 şi 1343 şi pedepsită cu închisoare până la 20 de ani, precum şi conspiraţie la săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de Titlul 18 - Secţiunea 1956 (h) şi pedepsită cu închisoare până la 20 de ani.

Prin Sentinţa penală nr. 237/F din data de 3.12.2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2020, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că sunt întrunite condiţiile extrădării, iar în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 şi art. 1 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008, a fost admisă cererea de extrădare formulată de Statele Unite ale Americii şi, pe cale de consecinţă, s-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile din Statele Unite ale Americii, a persoanei solicitate A., cu respectarea regulii specialităţii, prevăzută de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat de România prin Legea nr. 111/2008.

Totodată, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei solicitate A. în vederea extrădării, până la predarea acesteia, conform art. 57 din Legea nr. 302/2004.

S-a constatat că persoana extrădată a fost reţinută pentru 24 de ore, la data de 3.12.2020, ora 11:35.

În temeiul art. 13 alin. (1) din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii (ratificat prin Legea nr. 111/2008), s-a dispus informarea statului solicitant cu privire la această hotărâre.

Sentinţa penală anterior menţionată, prin care s-a dispus extrădarea persoanei solicitate A., definitivă, a intrat în etapa executării.

Înalta Curte reţine că Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii nu conţine dispoziţii referitoare la durata arestării în vederea predării sau la menţinerea, prelungirea sau încetarea acestei măsuri.

Ca atare, în lipsa unor prevederi speciale în legea care reglementează relaţiile de cooperare în materie penală dintre România şi S.U.A, în materia măsurilor privative de libertate sunt aplicabile prevederile Legii nr. 302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, care prevăd atât termene stricte cu privire la durata măsurilor, cât şi sancţiunea încălcării acestor termene.

Dispoziţiile art. 43 alin. (3) - (5) din Legea nr. 302/2004 conţin referiri la menţinerea, prelungirea, verificarea periodică a măsurii arestării. Acestea reglementează arestarea provizorie în vederea extrădării, care poate fi dispusă în cursul procedurii de soluţionare a cererii de extrădare, nu şi după rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus extrădarea, hotărâre prin care se dispune, în mod obligatoriu, şi arestarea în vederea predării.

Conform art. 43 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, odată cu admiterea cererii de extrădare, prin sentinţă, instanţa dispune şi arestarea persoanei extrădate în vederea predării.

Conform art. 43 alin. (7) Legea nr. 302/2004, măsura arestării în vederea predării încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitat, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6). În acest caz, instanţa dispune punerea de îndată în libertate a persoanei extrădate şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Aşadar, singura situaţie în care măsura arestării încetează de drept, după rămânerea definitivă a hotărârii privind extrădarea, este cea prevăzută de art. 43 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, şi anume atunci când persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitant, în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului prevăzut la art. 57 alin. (6) (modificarea datei predării pentru caz de forţă majoră). Tot legea specială instituie un singur caz în care instanţa ar putea examina necesitatea menţinerii măsurii preventive după rămânerea definitivă a hotărârii de extrădare, şi anume după trecerea unui termen de 15 zile de la data convenită pentru predare, dacă persoana extrădată nu a fost preluată la data stabilită, cu excepţia modificării datei predării pentru caz de forţă majoră (art. 57 alin. (5).

De asemenea, art. 56 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 prevede că data predării va fi comunicată Ministerului Justiţiei şi curţii de apel competente în termen de 15 zile de la data transmiterii hotărârii judecătoreşti prevăzute la alin. (1). În cazul în care data predării nu a fost fixată în intervalul de 15 zile, Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române informează asupra demersurilor luate şi motivelor pentru care data predării nu a putut fi stabilită în acest interval.

În conformitate cu dispoziţiile art. 57 alin. (3), (4) şi 5 din aceeaşi lege specială, în caz de acordare a extrădării, statul solicitant va fi informat despre locul şi data predării, precum şi asupra duratei arestului în vederea extrădării, executat de persoana extrădabilă (alin. (3); locul predării va fi un punct de frontieră al României. Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române asigură, prin Biroul Naţional Interpol, predarea şi informează despre aceasta Ministerul Justiţiei şi curtea de apel competentă. Persoana extrădată este predată şi preluată sub escortă (alin. (4); sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile (alin. (5).

În speţa dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că nu sunt incidente dispoziţiile legale privind încetarea de drept a măsurii arestării provizorii în vederea predării, criticile formulate de Ministerul Public în calea de atac a contestaţiei fiind întemeiate sub acest aspect.

Se reţine astfel că, la data de 17.12.2020, a fost transmisă copia Sentinţei penale nr. 237/F din 3.12.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, Ministerului Justiţiei - Direcţia drept internaţional şi cooperare judiciară - Serviciul cooperare judiciară în materie penală şi I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol, iar la data de 28.12.2020, Ministerul Justiţiei a comunicat Curţii de Apel Bucureşti că s-a stabilit cu Departamentul de Justiţie al S.U.A. ca dată a predării persoanei extrădate A. data de 11 - 15 ianuarie 2021.

Ulterior, prin adresele din 26.01.2021 şi 27.01.2021, I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol şi Ministerul Justiţiei - Direcţia drept internaţional şi cooperare judiciară - Serviciul cooperare judiciară în materie penală au transmis instanţei că autorităţile americane nu pot prelua persoana extrădată în data de 28.01.2021, când data predării a fost reprogramată şi nici anterior datei de 1.02.2021, invocând restricţiile impuse de pandemie şi posibile anulări ale zborurilor.

Totodată, prin adresa Ministerului Justiţiei din data de 1 martie 2021, s-a comunicat Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală adresa Departamentului de Justiţie al S.U.A din data de 26 februarie 2021, prin care acesta din urmă a informat că nu se poate realiza preluarea persoanei extrădate anterior datei de 1 martie 2021, având în vedere riscul de expunere a escortei la virusul Sars-Cov-2, iar prin adresa din 8 martie 2021, I.G.P.R. - Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională - Biroul Naţional Interpol a comunicat instanţei că autorităţile americane au planificat extrădarea persoanei în cauză pentru data de 22 martie 2021.

Aşadar, deşi iniţial a fost stabilită data de 28 ianuarie 2021 pentru predarea intimatului persoană extrădată, aceasta nu a putut fi respectată, autorităţile judiciare americane comunicând instanţei, atât în data de 26 februarie 2021, cât şi în data de 8 martie 2021, că se află în imposibilitate de a prelua persoana în cauză, în contextul actualului context pandemic, fiind stabilită o nouă dată a predării, la 22 martie 2021.

Astfel, în speţă sunt incidente prevederile art. 57 alin. (6) din Legea nr. 302/2004 - potrivit cărora, în caz de forţă majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autorităţile române şi cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispoziţiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile - în condiţiile în care, atât în statul solicitant, cât şi în cel solicitat, sunt instituite o serie de restricţii, de natură a îngreuna activitatea de predare a persoanei extrădate.

Prin urmare, existând o cauză de împiedicare a predării intimatului către autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii, ce poate fi circumscrisă dispoziţiilor art. 57 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru a se constata încetarea de drept a măsurii arestării provizorii.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii/F din 2 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, privind pe intimatul persoană extrădată A..

Va desfiinţa încheierea atacată şi, în rejudecare:

Va constata că, prin Sentinţa penală nr. 237/F din data de 3 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă, s-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădate A., faţă de care a fost emis rechizitoriul nr. x şi un mandat de arestare de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Kentucky, la data de 19.09.2019.

Va dispune urgentarea procedurilor de predare a persoanei extrădate A..

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană extrădată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 79 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii/F din 2 martie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2021, privind pe intimatul persoană extrădată A..

Desfiinţează încheierea atacată şi, în rejudecare:

Constată că, prin Sentinţa penală nr. 237/F din data de 3 decembrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală, definitivă, s-a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile din Statele Unite ale Americii, a persoanei extrădate A., faţă de care a fost emis rechizitoriul nr. x şi un mandat de arestare de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite ale Americii pentru Districtul de Est al Statului Kentucky, la data de 19.09.2019.

Dispune urgentarea procedurilor de predare a persoanei extrădate A..

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul persoană extrădată, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 79 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 11 martie 2021.

GGC - MM