Inadmissibility of appeal against decision rejecting annulment motion as unfounded: no ordinary appeal lies against preliminary dismissal in annulment proceedings

Deliberând asupra apelului declarat de apelantul A. împotriva sentinţei penale nr. 138/PI din data de 15 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 138/PI din data de 15 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x, în temeiul art. 426 şi urm din C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare declarată de petentul A. împotriva Sentinţei penale nr. 94 din 20.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, iar în temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă petentul la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

Prin Sentinţa penală nr. 94 din 20 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. x/2021, în baza art. 74 din C. proc. pen., s-a respins ca nefondată cererea formulată de petentul A. privind strămutarea de pe rolul Judecătoriei Timişoara a dosarului nr. x/2020 În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare faţă de stat.

Pentru a dispune astfel, în esenţă, s-a reţinut că potrivit art. 431 din C. proc. pen., pentru admiterea în principiu a contestaţiei în anulare, instanţa de judecată trebuie să verifice dacă aceasta este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi dacă în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, condiţii necesar a fi îndeplinite în mod cumulativ. Astfel, s-a reţinut că potrivit reglementării cuprinse în Capitolul V, Secţiunea I din C. proc. pen., contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, prin intermediul căreia se tinde la desfiinţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive ce conţin erori de procedură (error in procedendo).

Ţinând seama de natura sa juridică şi pentru a nu aduce atingere principiului autorităţii de lucru judecat, contestaţia în anulare poate fi exercitată numai în cazurile limitativ prevăzute de art. 426 alin. (1) lit. a) - i) din C. proc. pen., care, în plus, trebuie supuse unor interpretări restrictive. Astfel, împotriva hotărârii penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri: a) când judecata în apel a avut loc fără citarea legală a unei părţi sau când, deşi legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate; b) când inculpatul a fost condamnat, deşi existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal; c) când hotărârea a fost pronunţată de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului; d) când instanţa nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate; e) când judecata a avut loc fără participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenţa juridică a inculpatului era obligatorie, potrivit legii; g) când şedinţa de judecată nu a fost publică, în afară de cazurile când legea prevede altfel; h) când instanţa nu a procedat la audierea inculpatului prezent, dacă audierea era legal posibilă; i) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

S-a constatat că hotărârea penală atacată de contestator prin intermediul contestaţiei în anulare este una care nu soluţionează raportul juridic de conflict dedus judecăţii, ci s-a respins cererea de strămutare, împotriva acestei hotărâri neputând fi promovată nicio cale de atac, astfel că demersul procesual al contestatorului este inadmisibil.

Faţă de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 426 şi urm din C. proc. pen., s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare declarată de petentul A. împotriva Sentinţei penale nr. 94 din 20.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.

Împotriva sentinţei penale nr. 138/PI din data de 15 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, a declarat apel contestatorul A..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 12 iulie 2021, sub nr. x/2021, fiind stabilit termen de judecată aleatoriu la data de 21 septembrie 2021.

La termenul de judecată din 21 septembrie 2021, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia inadmisibilităţii căii de atac şi a solicitat respingerea apelului ca inadmisibil, fiind declarat împotriva unei soluţii prin care s-a respins contestaţia în anulare.

Examinând calea de atac exercitată, cu prioritate, sub aspectul admisibilităţii acesteia, Înalta Curte reţine următoarele:

Dând eficienţă principiului stabilit prin dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi principiului privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din Legea fundamentală, respectiv exigenţelor determinate prin art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru persoane aflate în situaţii identice.

Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se cere reformarea hotărârii atacate. Revine, aşadar, părţii interesate obligaţia sesizării instanţelor de judecată în condiţiile legii procesual penale, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.

În prezenta cauză, contestatorul A. a declarat apel împotriva Sentinţei penale nr. 138/PI din data de 15 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021, prin care s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare declarată de petentul A. împotriva Sentinţei penale nr. 94 din 20.04.2021 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara având ca obiect cererea formulată de petentul A. privind strămutarea de pe rolul Judecătoriei Timişoara a dosarului nr. x/2020

Prin urmare, contestatorul A. a exercitat calea de atac a apelului împotriva unei hotărâri definitive, prin care s-a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare declarată împotriva sentinţei penale prin care s-a respins cererea de strămutare, hotărâre nesusceptibilă de reformare prin promovarea acestei căi ordinare de atac.

Potrivit dispoziţiilor art. 431 din C. proc. pen., instanţa examinează admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, analizând dacă cererea de contestaţie în anulare este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute la art. 426 şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar. În aceste condiţii, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate. Dispoziţiile art. 431 din C. proc. pen. reglementează o etapă distinctă, a admiterii în principiu a contestaţiei în anulare şi, în cadrul acestor dispoziţii cu caracter special, legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea atacării pe calea apelului a hotărârilor pronunţate în cadrul procedurii de examinare a admisibilităţii în principiu, indiferent de tipul hotărârii pronunţate. Prin urmare, se observă caracterul definitiv al hotărârii prin care instanţa respinge ca inadmisibilă în principiu contestaţia în anulare. Împotriva sentinţei pronunţate legea neprevăzând posibilitatea exercitării niciunei căi de atac, calea de atac fiind dată de lege.

Or, recunoaşterea unei căi de atac în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, inadmisibil, apelul declarat de apelantul A. împotriva sentinţei penale nr. 138/PI din data de 15 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul contestator la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de apelantul A. împotriva Sentinţei penale nr. 138/PI din data de 15 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în dosarul nr. x/2021.

Obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 21 septembrie 2021.

GGC - MM