Cession of insurance claim and territorial jurisdiction: assignee retains claimant's alternative forum choice under Art. 115 CPC
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Sebeș District Court, ruling in favor of the claimant's choice of forum. The dispute concerned a civil action for payment of an automobile repair invoice difference, where the claimant, as a creditor assignee, sued the insurance company for the value of a ceded claim originating from a traffic accident; the Sebeș District Court initially declined jurisdiction in favor of the Bucharest Sector 1 District Court, which subsequently referred the conflict back to Sebeș, arguing that the insurance-specific jurisdictional rules applied regardless of the assignment. The court held that the matter falls under insurance jurisdiction because the underlying obligation stems from an insurance contract, and under Article 115(1) of the Code of Civil Procedure, the claimant has the alternative right to sue at the location where the insured risk occurred. The decisive legal basis was the principle that the assignment of a claim transfers all associated rights, including the choice of competent court, to the assignee, and that once a competent alternative forum is selected by the claimant, the territorial jurisdiction is definitively fixed, precluding the opposing party from contesting it.
Legislator headnote
AI generatedart. 115 C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 109 C. proc. civ, art. 115 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 C. proc. civ; Cession of insurance claim and territorial jurisdiction: assignee retains claimant's alternative forum choice under Art. 115 CPC: The dispute concerned a civil action for payment of an automobile repair invoice difference, where the claimant, as a creditor assignee, sued the insurance company for the value of a ceded claim originating from a traffic accident; the Sebeș District Court initially declined jurisdiction in favor of the Bucharest Sector 1 District Court, which subsequently referred the conflict back to Sebeș, arguing that the insurance-specific jurisdictional rules applied regardless of the assignment. The court held that the matter falls under insurance jurisdiction because the underlying obligation stems from an insurance contract, and under Article 115(1) of the Code of Civil Procedure, the claimant has the alternative right to sue at the location where the insured risk occurred. The decisive legal basis was the principle that the assignment of a claim transfers all associated rights, including the choice of competent court, to the assignee, and that once a competent alternative forum is selected by the claimant, the territorial jurisdiction is definitively fixed, precluding the opposing party from contesting it.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain substantive basis for establishing the territorial jurisdiction of the Sebeș District Court as the place where the insured risk occurred.
Procedural basis for determining that the claimant's choice among alternative competent courts is definitive and binding.
Procedural basis empowering the High Court to resolve the negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the competent instance.
Full text
Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sebeş la 07.04.2020, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B.., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, în contradictoriu cu intervenientul forţat C., să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.623,40 RON, reprezentând c/val. diferenţă factură fiscală seria x nr. x/30.08.2019, la care se adaugă penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere, calculate începând cu 14.10.2019 şi până la data achitării integrale şi efective a debitului principal, precum şi la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 795/13.10.2020, Judecătoria Sebeş a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sector 1 Bucureşti.
Pentru a se pronunţa astfel, a reţinut că nu sunt incidente prevederile art. 115 C. proc. civ., întrucât acestea se referă la cererea privitoare la despăgubiri în materia de asigurare. Or, în cauză, reclamanta nu este persoana prejudiciată prin evenimentul rutier în înţelesul prevederilor din Legea nr. 132/2017, ci este o entitate care a dobândit creanţa de la persoana prejudiciată, D., aşa cum rezultă din contractul de cesiune nr. x/30.08.2019.
Instanţa a mai reţinut că încheierea contractului de cesiune de creanţă are ca efect doar transmiterea creanţei din patrimoniul cedentului în cel al cesionarului, fără să opereze transmiterea calităţii de terţ prejudiciat şi fără niciun efect asupra normelor de competenţă teritorială stabilite de lege.
În consecinţă, a constatat că prezentului litigiu de natură civilă între profesionişti i se aplică procedura de drept comun reglementată de art. 107 C. proc. civ., iar instanţa competentă este cea de la sediul pârâtului, respectiv Judecătoria Sector 1 Bucureşti.
Totodată, a mai constatat că sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 109 C. proc. civ., întrucât obligaţia de plată a despăgubirii urmează a fi executată prin sucursala Bucureşti a pârâtei şi că izvorăşte dintr-un act încheiat prin această sucursală, deoarece poliţa R.C.A. a fost încheiată printr-un broker de asigurări cu sediul în Bucureşti, dosarul de daună fiind deschis prin dezmembrământul din Bucureşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 Bucureşti la 18.12.2020.
Prin sentinţa civilă nr. 1182/18.02.2021, Judecătoria Sector 1 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeş. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Pentru a se pronunţa astfel, a reţinut că sunt incidente prevederile art. 115 alin. (1) C. proc. civ. şi că acestea nu prevăd vreo limitare a exercitării dreptului la despăgubiri în cazul cesionării dreptului de creanţă de către persoana prejudiciată către o entitate precum reclamanta.
Instanţa a mai reţinut că efectele prevăzute de art. 1.568 alin. (1) lit. a) C. civ., potrivit cărora "Cesiunea de creanţă transferă cesionarului toate drepturile pe care cesionarul le are în legătură cu creanţa cedată", se extind şi asupra drepturilor de sesizare a instanţei din raza locului unde s-a produs riscul asigurat de către pârât.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 23.03.2021.
Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeş, pentru următoarele considerente:
Obiectul litigiului constă în acţiunea în pretenţii, prin care reclamanta solicită ca pârâta să fie obligată să îi achite suma de 3.623,40 RON, reprezentând un rest de plată din factura fiscală seria x nr. x/30.08.2019, la care se adaugă şi accesorii.
În cauză, reclamanta acţionează în calitate de cesionar, în baza contractului de cesiune nr. x/30.08.2019 încheiat cu persoana prejudiciată, D., în calitate de cedent, pretinzând contravaloarea unor servicii de reparaţii auto.
Aşadar, prezentul litigiu este circumscris materiei asigurărilor, întrucât la baza despăgubirilor solicitate se află un contract de asigurare încheiat între persoana vinovată de producerea evenimentului asigurat, C., şi pârâta B.., în calitate de asigurător.
Potrivit art. 115 alin. (1) C. proc. civ., În materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: 1. domiciliul sau sediul asiguratului; 2. bunurile asigurate; 3. locul unde s-a produs riscul asigurat".
Totodată, art. 116 C. proc. civ. prevede că "Reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente".
Articolul 1.568 alin. (1) lit. a) C. civ. prevede că "Cesiunea de creanţă transferă cesionarului toate drepturile pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată".
Sesizarea Judecătoriei Sebeş a fost făcută în acord cu dispoziţiile art. 115 alin. (1) C. proc. civ., în raport cu locul unde s-a produs riscul asigurat, normă care nu prevede vreo limitare a exercitării acestui drept în cazul cesionării dreptului de creanţă de către persoana prejudiciată către reclamantă, efectele cesiunii extinzându-se şi asupra dreptului de sesizare a instanţei.
Înalta Curte reţine că, în toate cazurile de competenţă alternativă, alegerea instanţei competente aparţine reclamantului, iar odată învestită una dintre instanţele competente teritorial alternativ, opţiunea acestuia nu poate fi contestată, întrucât prin introducerea acţiunii s-a fixat în mod definitiv competenţa teritorială a instanţei respective.
Prin urmare, în condiţiile în care Judecătoria Sebeş, instanţă aflată în conflict, este competentă teritorial să soluţioneze cauza, conform argumentelor expuse, Înalta Curte, pentru raţiunile înfăţişate, în temeiul art. 115 alin. (1) şi art. 116 C. proc. civ., văzând şi dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sebeş.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2021.