Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 908/2021 AI generated

Cancellation of recourse for non-payment of judicial stamp duty despite prior judgment of absolute nullity of comodat contract

Case Number Decizia nr. 908/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice annulled the appeal (recourse) declared by the defendant-appellant against the lower court's decision, leaving in force the first-instance judgment that established the absolute nullity of the lease agreement and ordered the eviction of the defendant; the underlying dispute concerned a civil action for the nullity and termination of a gratuitous loan contract (comodat) for commercial real estate, where the appellant failed to satisfy the procedural prerequisite of paying the judicial stamp duty. The decisive legal basis was the non-compliance with the obligation to prepay the court fee, pursuant to Article 24 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013 and Article 486 of the Code of Civil Procedure, which mandates the cancellation of recourse that lacks the attached proof of tax payment, a sanction applied in this case after the appellant’s request for public judicial aid was rejected and no voluntary payment was made following the court's specific warning.

Legislator headnote

AI generated

art. 2148 alin. (2) C. civ, art. 453 C. proc. civ, art. 809 C. civ, art. 555 C. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ; Cancellation of recourse for non-payment of judicial stamp duty despite prior judgment of absolute nullity of comodat contract: The decisive legal basis was the non-compliance with the obligation to prepay the court fee, pursuant to Article 24 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013 and Article 486 of the Code of Civil Procedure, which mandates the cancellation of recourse that lacks the attached proof of tax payment, a sanction applied in this case after the appellant’s request for public judicial aid was rejected and no voluntary payment was made following the court's specific warning.

Keywords

AI generated
payment of stamp duty nullity of contract termination of lease civil judgment proof of payment action for annulment

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for the cancellation of the recourse.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă, la data de 27.03.2017, sub nr. x/2017, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei să dispună:

1). În principal, să se constate nulitatea absolută a Contractului de comodat F.N. din data de 01.06.2015 încheiat intre reclamantă, în calitate de comodant şi pârâtă, în calitate de comodatar, având ca obiect bunurile - imobile situate în Bucureşti, B-dul x nr. 6C, et.ll.N, LOT x în suprafaţă construită de 198 mp şi LOT x în suprafaţa construită de 215 mp, pentru lipsa cauzei şi, în subsidiar, pentru cauza ilicită şi imorală:

Reclamanta a evaluat acest capăt principal de cerere la suma de 163.206,71 RON aferentă spaţiului LOT x şi suma de 148.212.841lei aferentă spaţiului LOT x, ce fac obiectul Contractului de comodat a cărui nulitate absolută se solicită.

2). În subsidiar, în ordinea precizată în cerere, se solicită instanţei de judecată să dispună:

I). - Rezilierea Contractului de comodat F.N din data de 01.06.2015 încheiat între reclamantă, în calitate de comodant, şi pârâtă, în calitate de comodatar, pentru nerespectarea de către pârâtă a dispoziţiilor art. 2148 alin. (2) C. civ.

II). - Să se constate încetarea Contractului de comodat F.N. din data de 01.06.2015 încheiat între reclamantă, în calitate de comodant şi pârâtă, în calitate de comodatar, ca urmare a denunţării unilaterale a acestui contract de către reclamantă;

III). - Să se dispună restituirea către comodatar a bunurilor ce fac obiectul Contractului de comodat F.N. din data de 01.06.2015, respectiv bunurile - imobile situate în Bucureşti, B-dul x nr. 6C, LOT x în suprafaţă construită de 198 mp şi LOT x în suprafaţă construită de 215 mp.

3). Evacuarea pârâtei din bunurile-imobile ce fac obiectul Contractului de comodat F.N. din data de 01.06.2015, situate în Bucureşti, în suprafaţă construită de 198 mp şi LOT x în suprafaţă construită de 215 mp.

4). În temeiul art. 453 C. proc. civ., obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1235, art. 1236 alin. (2) şi (3), art. 2148 alin. (2) C. civ., art. 809 C. civ., art. 555 C. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 763 din 25 martie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis acţiunea introdusă de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta B., a constatat nulitatea absolută a contractului de comodat încheiat la 01.06.2015, a dispus evacuarea pârâtei din imobilul ce face obiectul contractului de comodat situat în Bucureşti, B-dul x, nr. 6 C, lot x şi 70 şi a obligat pârâta la plata sumei de 8.538 RON cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 763 din 25 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a declarat apel pârâta B..

Prin decizia civilă nr. 186 din 9 martie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins apelul formulat de apelanta pârâtă B., împotriva sentinţei civile nr. 763 din 25.03.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. A. S.R.L.,ca nefondat.

La 15 iunie 2020, recurenta-pârâtă B. a declarat recurs împotriva deciziei civile civile nr. 186 din 9 martie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, prin care a solicitat admiterea căii de atac, casarea deciziei atacate şi, pe cale de consecinţă, respingerea cererii reclamantei asa cum a fost formulată.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, înregistrând dosarul, a procedat, la data de 26 octombrie 2020, la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac, prin acesta constatându-se că recurenta nu şi-a îndeplinit obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 4319,18 RON, datorată conform prevederilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin încheierea din 17 februarie 2021 s-a dispus comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului către părţi, pentru depunerea punctelor de vedere prevăzute de dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Părţile nu au depus puncte de vedere asupra raportului întocmit.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 7 aprilie 2021.

Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a anula recursul ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ..(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

Pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

În speţă, prin actul de procedură (adresa din data de 1 iulie 2020, aflată la dosarul de recurs) comunicat la data de 7 iulie 2020 (potrivit dovezii de comunicare aflată la dosarul de recurs), s-a pus în vedere recurentei să depună la dosar, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4319,18 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii în raport de prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ.

Recurenta a formulat o cerere de acordare a ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru, care a fost respinsă prin încheierea din 24 iulie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Împotriva acestei încheieri, recurenta nu a formulat cerere de reexaminare.

De asemenea, se constată că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau în considerarea obiectului - de la obligaţia timbrării.

Având în vedere că recurenta nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanţă, deşi i-a fost comunicată această obligaţie, în raport de prevederile legale anterior menţionate, Înalta Curte va face aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva deciziei civile nr. 186 din 9 martie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta-pârâtă B. împotriva deciziei civile nr. 186 din 9 martie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2021.