Employer's revision of final overtime award inadmissible; triple-identity res judicata test unmet in parallel union-member claims.

Şedinţa publică din data de 18 februarie 2021

Asupra cererii de revizuire de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă la data de 4 martie 2020 sub nr. x/2020 (ca urmare a disjungerii din dosarul nr. x/2019), reclamantul Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia în reprezentarea reclamanţilor A., B., C., D., în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. a solicitat obligarea angajatorului la plata drepturilor băneşti aferente orelor de suspendare a activităţii de mişcare, ca fiind ore suplimentare, respectiv atât a cuantumului diferenţei de 30%, reprezentând timp de lucru neplătit, cât şi a sporului de 95% pentru ore suplimentare efectuate în timpul săptămânii, pentru activitatea mai sus menţionată, ca depăşire a normei lunare, precum şi a sporului de 100% pentru orele suplimentare prestate în perioada repausului săptămânal sau a sărbătorilor legale, pentru perioada 5 noiembrie 2016-5 iunie 2018, astfel cum rezultă din pontajele angajatorului; obligarea angajatorului la plata către reclamanţi a dobânzii legale aferente sumelor datorate, calculată de la data fiecărei scadenţe si până la data plaţii efective; actualizarea sumelor solicitate, cu rata inflaţiei, de la data fiecărei scadenţe şi până la data plăţii efective; obligarea pârâtelor, la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiu.

Prin sentinţa civilă nr. 460/2020 din 17 iunie 2020 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă în dosarul nr. x/2020 a fost admisă excepţia tardivităţii invocării excepţiei nulităţii dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din CCM pe anii 2015-2017, respectiv 2017-2018 în raport cu dispoziţiile art. 268 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii şi, pe cale de consecinţă a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamant, în numele membrilor de sindicat în contradictoriu cu pârâtele.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia - în numele şi pentru membrii săi de sindicat: A., B., C., D..

Prin decizia civilă nr. 4589 din 26 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020 a fost admis apelul declarat de apelantul-reclamant Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia, în numele şi pentru membrii săi de sindicat: A., B., C., D. împotriva sentinţei civile nr. 460/2020 din 17 iunie 2020 pronunţate de Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă, pe care a schimbat-o în sensul că:

Admite în parte cererea de chemare în judecată. Obligă pârâta să plătească fiecărui membru de sindicat reprezentat în cauză drepturile băneşti cu titlu de ore suplimentare efectuate ca depăşire a normei lunare, pentru perioada 5 noiembrie 2016 - 5 iunie 2018, calculate cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate în timpul săptămânii şi cu un spor de 100% pentru orele suplimentare efectuate în perioada repaosului săptămânal sau a sărbătorilor legale, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare de la data scadenţei fiecărei prestaţii lunare până la data plăţii efective. Păstrează în rest sentinţa apelată.

Împotriva acestei decizii, revizuenta Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Iaşi a formulat cerere de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi la data de 30 decembrie 2020.

În motivarea cererii de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuenta susţine că decizia atacată ar fi potrivnică cu alte trei decizii pronunţate asupra aceluiaşi litigiu, ce conţin dispoziţii potrivnice.

În acest context, se arată că în dosarul nr. x/2020, în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a soluţionat cererea de chemare în judecată, având ca obiect drepturi băneşti - disjungere din dosarul nr. x/2019 - Regionala Iaşi şi a admis apelul formulat de Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia, împotriva sentinţei civile nr. 460/F/2020.

Anterior, prin decizia civilă nr. 3337/2020 din 8 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2020 s-a dispus respingerea acţiunii ca neîntemeiată având aceleaşi părţi, obiect şi cauză.

De asemenea, prin decizia civilă nr. 3620/2020 din 20 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2020 s-a dispus respingerea acţiunii ca neîntemeiată privind aceleaşi părţi, obiect şi cauză.

Mai mult, în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat decizia civilă nr. 4817/2020 din 8 decembrie 2020, prin care a respins cererea formulată de Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia.

În acest sens, revizuenta susţine că acest caz de revizuire este aplicabil atunci când două sau mai multe instanţe au pronunţat soluţii contradictorii în una şi aceeaşi cauză, fără ca partea interesată să fi invocat excepţia puterii lucrului judecat, situaţia de faţă.

Din actuala configurare a motivului de revizuire rezultă că nu mai este prevăzută drept condiţie de admisibilitate pronunţarea hotărârilor potrivnice în aceleiaşi pricini, între aceleaşi persoane şi având aceeaşi calitate. Astfel, nu este necesar a fi întrunită tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluţionat deja anterior, fie prin dispozitiv, fie prin considerente, fie prin dispozitiv şi considerente şi această judecată fiind deja făcută, să nu mai poată fi contrazisă.

Este vorba de situaţia, când pe calea revizuirii se valorifică efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, adică invocarea acelor aspecte dezlegate anterior de instanţă, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii sau evitarea contrazicerilor între aşa numitele considerente decizorii ale hotărârilor, în acord cu dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ. ("oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă").

În consecinţă, valorificarea aspectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat nu presupune în mod obligatoriu întrunirea condiţiilor excepţiei autorităţii de lucru judecat, chiar dacă speţa de faţă întruneşte aceste condiţii (tripla identitate de elemente: părţi, obiect, cauză), însă în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti definitive anterioare, trebuie să existe o identitate de chestiune litigioasă între aceleaşi părţi (indiferent dacă, de această dată, figurează sau nu şi alături de alte părţi), fapt care obligă instanţa sesizată cu un al doilea litigiu să ţină seama de ceea ce s-a decis deja în prima hotărâre şi să-şi sprijine propriul raţionament pe dezlegările jurisdicţionale anterioare, în măsura în care acestea au legătură şi influenţează chestiunea litigioasă dedusă judecăţii ulterior.

Totodată, se arată că în acest sens a fost şi preocuparea legiuitorului român care, prin noua reglementare dată efectului autorităţii de lucru judecat al hotărârilor judecătoreşti a urmărit să nu lase în afara reglementării aspecte importante care definesc acest principiu.

Prin urmare, revizuenta consideră că sunt îndeplinite condiţiile excepţiei autorităţii de lucru judecat privind tripla identitate de elemente: părţi, obiect, cauză, întrucât în prezenta cauza prin aceeaşi cerere de chemare în judecată, reclamantul Sindicatul " Mişcarea Feroviară" Slobozia formulează aceleaşi pretenţii împotriva aceluiaşi pârât, invocând raporturi juridice identice, fiind incidente dispoziţiile art. 509, al 1, pct. 8 C. proc. civ.

În acest context, se solicită admiterea cererii de revizuire, schimbarea în tot a deciziei atacate şi pe cale de consecinţă pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice în sensul respingerii acţiunii promovate de Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia.

Prin întâmpinarea depusă la 11 februarie 2021, intimatul Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă şi, pe cale de consecinţă, menţinerea ca temeinică şi legală a deciziei atacate.

Înalta Curte, analizând cererea de revizuire din perspectiva temeiului de drept invocat reţine următoarele:

Motivul de revizuire invocat de revizuentă - art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi; în atare situaţie executarea hotărârilor fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

În speţă, se constată că prin cererea de revizuire s-a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 4589 din 26 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, apreciind că aceasta încalcă autoritatea de lucru judecat a deciziilor civile nr. 3337/2020 din 8 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2020; nr. 3620/2020 din 20 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2020 şi nr. y/2020 din 8 decembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în dosarul nr. x/2019.

Totodată, este de reţinut că hotărârile pretins potrivnice, deşi au fost pronunţate în dosare diferite, nu au avut acelaşi părţi, în calitate de reclamanţi cât şi în calitate de pârâţi şi nici identitate de obiect şi cauză, context în care, contrarietatea hotărârilor poate fi analizată numai dacă sunt îndeplinite condiţiile anterior menţionate.

Astfel, într-un prim litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 (ca urmare a disjungerii din dosarul nr. x/2019), prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa, secţia Civilă la 4 martie 2020, reclamantul SINDICATUL, "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA în reprezentarea reclamanţilor E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. a chemat în judecată pe pârâta Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. (C.N.C.F. "CFR" S.A.) pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa în cauză să dispună:

- Obligarea angajatorului la plata drepturilor băneşti, aferente orelor de suspendare a activităţii de mişcare, ca fiind ore suplimentare, respectiv atât a cuantumului diferenţei de 30%, reprezentând timp de lucru neplătit, cât şi a sporului de 95% pentru ore suplimentare efectuate în timpul săptămânii, pentru activitatea mai sus menţionată, ca depăşire a normei lunare, precum şi a sporului de 100% pentru orele suplimentare prestate în perioada repausului săptămânal sau a sărbătorilor legale, pentru perioada 05.11.2016-05.06.2018, astfel cum rezultă din pontajele angajatorului.

- Obligarea angajatorului la plata către reclamanţi a dobânzii legale aferente sumelor datorate, calculată de la data fiecărei scadenţe şi până la data plaţii efective.

- Actualizarea sumelor solicitate, cu rata inflaţiei, de la data fiecărei scadenţe şi până la data plăţii efective.

- Obligarea pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentinţa civilă nr. 461 din 17 iunie 2020, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 19 iunie 2020, Tribunalul Ialomiţa a admis excepţia tardivităţii invocării excepţiei nulităţii dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din CCM pe anii 2015-2017, respectiv 2017-2018 în raport de dispoziţiile art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii şi, pe cale de consecinţă a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA, în numele membrilor de sindicat: E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., în contradictoriu cu pârâta Compania Naţională Căi Ferate "C.F.R." S.A.

Prin decizia civilă nr. 3337/2020 din 8 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020 a fost respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-reclamant SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA în numele membrilor de sindicat: E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y. împotriva sentinţei civile nr. 461/17.06.2020, pronunţate de Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatele-pârâte COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. (C.N.C.F. "CFR" SA) şi COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE GALAŢI.

În cel de-al doilea litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020, (ca urmare a disjungerii din dosarul nr. x/2019), prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa, secţia Civilă la 4 martie 2020, reclamantul SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA în reprezentarea reclamanţilor Z., AA., BB., CC., DD. a chemat în judecată pe pârâta Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. (C.N.C.F. "CFR" S.A.) pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa în cauză să se dispună: obligarea angajatorului la plata drepturilor băneşti, aferente orelor de suspendare a activităţii de mişcare, ca fiind ore suplimentare, respectiv atât a cuantumului diferenţei de 30%, reprezentând timp de lucru neplătit, cât şi a sporului de 95% pentru ore suplimentare efectuate în timpul săptămânii, pentru activitatea mai sus menţionată, ca depăşire a normei lunare, precum şi a sporului de 100% pentru orele suplimentare prestate în perioada repausului săptămânal sau a sărbătorilor legale, pentru perioada 05.11.2016-05.06.2018, astfel cum rezultă din pontajele angajatorului; obligarea angajatorului la plata către reclamanţi a dobânzii legale aferente sumelor datorate, calculată de la data fiecărei scadenţe şi până la data plaţii efective; actualizarea sumelor solicitate, cu rata inflaţiei, de la data fiecărei scadenţe şi până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 462 din 17 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 19 iunie 2020), a fost admisă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune a invocării excepţiei nulităţii dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din CCM pe anii 2015-2017, respectiv 2017-2018 în raport de dispoziţiile art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii şi, pe cale de consecinţă, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA, în numele membrilor de sindicat: Z., AA., BB., CC., DD., în contradictoriu cu pârâtele: Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. şi Sucursala Regională CF Constanţa,

Prin decizia civilă nr. 3620/2020 din 20 octombrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020 a fost admis apelul declarat de apelantul-reclamant SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA, în numele şi pentru membri de sindicat EE., AA., BB., CC., DD. împotriva sentinţei civile nr. 462 din 17 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă, în contradictoriu cu intimatele-pârâte COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. (C.N.C.F. "CFR" SA) şi COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE CONSTANŢA.

A fost anulată în tot sentinţa apelată şi, evocând fondul a respins acţiunea ca neîntemeiată.

În cel de-al treilea litigiu ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020 (ca urmare a disjungerii din dosarul nr. x/2019), prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Ialomiţa, secţia Civilă la data de 4 martie 2020, reclamantul SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA în reprezentarea reclamanţilor FF., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU. a chemat în judecată pe pârâta Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" S.A. (C.N.C.F. "CFR" S.A.) pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunţa în cauză să se dispună obligarea angajatorului la plata drepturilor băneşti, aferente orelor de suspendare a activităţii de mişcare, ca fiind ore suplimentare, respectiv atât a cuantumului diferenţei de 30%, reprezentând timp de lucru neplătit, cât şi a sporului de 95% pentru ore suplimentare efectuate în timpul săptămânii, pentru activitatea mai sus menţionată, ca depăşire a normei lunare, precum şi a sporului de 100% pentru orele suplimentare prestate în perioada repausului săptămânal sau a sărbătorilor legale, pentru perioada 05.11.2016-05.06.2018, astfel cum rezultă din pontajele angajatorului; obligarea angajatorului la plata către reclamanţi a dobânzii legale aferente sumelor datorate, calculată de la data fiecărei scadenţe şi până la data plaţii efective; actualizarea sumelor solicitate, cu rata inflaţiei, de la data fiecărei scadenţe şi până la data plăţii efective; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 463 din 17 iunie 2020, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2020 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 19 iunie 2020), a fost admisă excepţia tardivităţii invocării excepţiei nulităţii dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din CCM pe anii 2015-2017, respectiv 2017-2018 în raport de dispoziţiile art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul Muncii şi, pe cale de consecinţă, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul Sindicatul "Mişcarea Feroviară" Slobozia.

Prin decizia civilă nr. 5038/2020 din 16 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020 a fost admis apelul formulat de apelantul SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA în reprezentarea reclamanţilor FF., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., împotriva sentinţei civile nr. 463 din 17 iunie 2020 pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatele COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. şi COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE "CFR" S.A. - SUCURSALA REGIONALĂ CF TIMIŞOARA.

A fost anulată în tot sentinţa apelată şi, evocând fondul în urma rejudecării:

Admite în parte cererea de chemare în judecată.

Obligă pârâta Compania Naţională de Căi Ferate "CFR" SA- Sucursala Regională CF Timişoara să plătească fiecărui membru de sindicat reprezentat în cauză drepturilor băneşti cu titlu de ore suplimentare efectuate ca depăşire a normei lunare, pentru perioada 05.11.2016 - 05.06.2018, calculate cu un spor de 95% pentru orele suplimentare efectuate în timpul săptămânii şi cu un spor de 100% pentru orele suplimentare efectuate în perioada repaosului săptămânal sau a sărbătorilor legale, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare începând cu data 08.11.2019, până la data plăţii efective.

Ia act că apelantul îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Din cele menţionate anterior, rezultă că în speţă nu este îndeplinită condiţia identităţii de părţi a dosarelor evocate, în care s-au pronunţat hotărârile pretins contradictorii, întrucât din dosarul nr. x/2019 au fost disjunse un număr de patru dosare, având în vedere regionalele CFR diferite la care erau angajaţi membri de sindicat în numelor cărora a fost depusă cererea de chemare iniţială.

Aşadar, în cele patru dosare nou formate, se regăsesc atât în calitate de reclamanţi cât şi în calitate de pârâţi, părţi diferite, având în vedere faptul că, sindicatul acţionează în numele membrilor acestuia, în baza unui mandat special dat cu privire la problema dedusă judecăţii, aceştia având calitatea de angajaţi ai regionalelor CFR S.A., astfel că în cauză nu este îndeplinită condiţia referitoare la identitatea de părţi, pentru aplicabilitatea art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pentru o presupusă contrarietate de hotărâri, întrucât privesc membri de sindicat diferiţi în calitate de angajaţi ai diferitelor sucursale, precum şi Regionale ale CFR S.A. diferite în calitate de angajatori.

Din cele menţionate anterior, rezultă că în speţă nu este îndeplinită condiţia identităţii de obiect a dosarelor în care s-au pronunţat hotărârile pretins contradictorii.

Astfel, identitatea de obiect (eadem res) vizează atât bunul material în privinţa căruia este formulată pretenţia, cât şi dreptul subiectiv care poartă asupra acestuia. Or, aşa cum s-a arătat anterior, în urma disjungerii dosarelor, obiectul cererii de chemare în judecată iniţiale din dosarul nr. x/2019, adică pretenţia concretă a reclamanţilor, a rămas acelaşi dar nu în cauze identice, ci în cauze similare, precum şi raportat la fiecare contract individual de muncă încheiat de către membri de sindicat în calitate de angajaţi ai CFR S.A. - Regionala Iaşi.

Deşi constatarea neîndeplinirii uneia dintre condiţiile de admisibilitate ale căii de atac a revizuirii este suficientă pentru a atrage incidenţa dispoziţiilor art. 513 alin. (3) C. proc. civ., în speţă, se constată că nu este îndeplinită nici condiţia referitoare la identitatea de cauză (eadem causa petendi) întrucât în speţa dedusă judecăţii ne aflăm în prezenţa unor cauze (dosare) având ca părţi angajaţi diferiţi ai aceluiaşi angajator, care solicita valorificarea unor drepturi salariale care incumba din Contractele Individuale de Muncă ale fiecăruia în parte, precum şi din Contractul Colectiv la care au aderat.

Din această perspectivă nu se poate reţine faptul că decizia supusă revizuirii încalcă autoritatea de lucru judecat raportat la alte decizii pronunţate în contradictoriu cu aceasta şi nici critica revizuentei, potrivit căreia, instanţa de apel a pronunţat o decizie cu încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, pentru a fi incidente prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin urmare, în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., instanţa de revizuire verifică îndeplinirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale menţionate mai sus, respectiv dacă prin ultima hotărâre a fost încălcată autoritatea de lucru judecat ce rezultă dintr-o hotărâre anterioară şi dacă instanţa constată această situaţie procedează la anularea ultimei hotărâri.

Aşadar, din examinarea hotărârilor pretins contradictorii, se constată că nu pot fi reţinute elemente de contrarietate între cele hotărârile evocate, având în vedere că nu au avut acelaşi părţi, obiect şi cauză.

Aşa fiind, constatând a nu fi întrunită condiţia existenţei triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, în raport cu dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE IAŞI, în contradictoriu cu intimatul SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA împotriva deciziei civile nr. 4589 din 26 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta COMPANIA NAŢIONALĂ DE CĂI FERATE CFR SA-SUCURSALA REGIONALĂ DE CĂI FERATE IAŞI, în contradictoriu cu intimatul SINDICATUL "MIŞCAREA FEROVIARĂ" SLOBOZIA împotriva deciziei civile nr. 4589 din 26 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020.

Cu recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2021.