Petition response obligations under Government Decree 27/2002 and limits on judicial compulsion for administrative normative acts
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court rejected the appellant’s appeal, upholding the appellate court’s dismissal of the action and confirming that the Government had fulfilled its legal obligations. The dispute arose when an individual petitioned the Government to issue a specific normative act allowing for the proof of property rights over forest land via witness testimony in the absence of written deeds, seeking a direct response from the central executive to facilitate a subsequent application to the European Court of Human Rights. The court held that the Government satisfied the requirements of Emergency Decree No. 27/2002 by transmitting the petition to the Prefect of Mehedinți County, the competent territorial administrative authority under Law No. 18/1991 for local property verification committees, which provided a reasoned response. The decision further clarified that courts lack the competence to compel an administrative authority to issue a normative act with specific legislative content, as legislative power resides exclusively with Parliament, and that the exhaustion of domestic remedies for international human rights court admissibility does not mandate a response from a specific central body.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 C. proc. civ; Petition response obligations under Government Decree 27/2002 and limits on judicial compulsion for administrative normative acts: The dispute arose when an individual petitioned the Government to issue a specific normative act allowing for the proof of property rights over forest land via witness testimony in the absence of written deeds, seeking a direct response from the central executive to facilitate a subsequent application to the European Court of Human Rights. The court held that the Government satisfied the requirements of Emergency Decree No. 27/2002 by transmitting the petition to the Prefect of Mehedinți County, the competent territorial administrative authority under Law No. 18/1991 for local property verification committees, which provided a reasoned response. The decision further clarified that courts lack the competence to compel an administrative authority to issue a normative act with specific legislative content, as legislative power resides exclusively with Parliament, and that the exhaustion of domestic remedies for international human rights court admissibility does not mandate a response from a specific central body.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule cited in the final decision to justify the dismissal of the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 24 septembrie 2003, reclamantul S.M. a chemat în judecată Guvernul României, solicitând obligarea acestuia să-i răspundă la petiția adresată la 6 noiembrie 2002, privind emiterea unui act normativ, care prin derogare de la dispozițiile legale ce reglementează constituirea sau neconstituirea dreptului de proprietate, să-i permită în absența înscrisurilor, să dovedească dreptul său de proprietate asupra unor terenuri forestiere, cu martori.
Prin sentința civilă nr. 1149 din 12 decembrie 2003, Curtea de Apel Craiova a respins acțiunea. S-a reținut că prin reprezentantul său în teritoriu, respectiv Prefectul județului Mehedinți, Guvernul României a răspuns petiționarului, îndeplinindu-și, astfel, obligația legală prevăzută de O.G. nr. 27/2002.
În ce privește conținutul petiției, s-a apreciat că instanța nu are competența să oblige Guvernul, autoritate administrativă, să emită un act normativ.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul S.M., care a susținut în esență, că față de faptul că petiția era adresată Guvernului României, numai acesta avea obligația să-i răspundă, eventual prin Ministerul Administrației și Internelor, și nicidecum al Prefectului județului Mehedinți.
Reclamantul-recurent a motivat necesitatea obținerii unui răspuns din partea Guvernului, pentru a putea sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Recursul nu este fondat.
Prin petiția adresată Guvernului României, la 6 noiembrie 2002, reclamantul S.M. a solicitat elaborarea unui act normativ care să-i permită să–și dovedească dreptul de proprietate asupra unor terenuri forestiere, cu martori, în lipsa unor înscrisuri doveditoare.
În conformitate și în sensul dispozițiilor O.G. nr. 27/2002, privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002, Guvernul a transmis petiția, spre soluționare, reprezentantului său în teritoriu, respectiv Prefectului județului Mehedinți, autoritate administrativă învestită conform Legii nr. 18/1991, cu atribuții de constituire a comisiilor locale de stabilire a dreptului de proprietate și care a formulat un răspuns motivat.
Astfel fiind, legal și temeinic, Curtea de Apel Craiova, a respins acțiunea, reținând că Guvernul și-a îndeplinit obligația legală de a răspunde petiției ce i-a fost adresată.
Susținerea recurentului, în sensul că numai în baza răspunsului primit direct de la Guvern sau Ministerul Administrației și Internelor, poate sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului, nu numai că excede obiectului cererii cu care a fost învestită instanța de contencios administrativ, dar în același timp este și nefondat, printre condițiile de admisibilitate a unei plângeri, la această Curte, enumerându-se și aceea de a se dovedi epuizarea tuturor căilor legale interne pentru obținerea unei decizii favorabile, ceea ce nu are nimic de a face cu obținerea unui răspuns de la o anume autoritate administrativă.
De astfel și sub acest aspect, Curtea de Apel Craiova a reținut că nu poate fi obligată o autoritate administrativă, în speță Guvernul României, să emită un act normativ cu un conținut special, competența de legiferare revenind exclusiv Parlamentului.
În raport cu aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 312 C. proc. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de S.M. împotriva sentinței civile nr. 1149 din 12 decembrie 2003 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2005.