Inadmissibility of cassation appeal against provisional suspension of insolvency enforcement under Article 719(7) C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 24 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la 15 noiembrie 2018, sub nr. x/2018, creditoarea A. S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei B. S.R.L., pentru o creanţă în cuantum de 71.886,42 RON.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă la 21 ianuarie 2019, sub nr. x/2018, creditoarea C. S.R.L. a solicitat deschiderea procedurii insolvenţei împotriva debitoarei B. S.R.L., pentru o creanţă în cuantum de 90.149,91 RON.

La data de 05.03.2019, creditoarea A. S.R.L. a depus la dosar cerere de renunţare la judecată, întemeiată pe dispoziţiile art. 406 C. proc. civ., faţă de care instanţa a luat act în şedinţa din data de 02.04.2019, acordând cuvântul părţilor pe fondul cauzei şi reţinând cauza spre soluţionare.

Prin sentinţa civilă nr. 1814 din 2 aprilie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă a admis cererea formulată de creditoarea C. S.R.L. şi a dispus, printre altele, deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva debitoarei B. S.R.L.

Împotriva sentinţei primei instanţe, la 22 mai 2019, debitoarea B. S.R.L. a declarat apel, solicitând, totodată, şi suspendarea executării sentinţei apelate 1814 din 2 aprilie 2019 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă.

De asemenea, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la 22 mai 2019, sub nr. x/2019, petenta B. S.R.L. a solicitat emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care să se dispună suspendarea provizorie a executării sentinţei civile nr. 1814 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2018, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării aceleiaşi sentinţe.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 450 alin. (5) C. proc. civ.

Prin încheierea nr. 35 din 7 iunie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins excepţia inadmisibilităţii cererii ca neîntemeiată; a admis cererea de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 1814 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2018 formulată de petenta B. S.R.L., în contradictoriu cu intimaţii A. S.R.L. şi C. S.R.L.; a dispus suspendarea provizorie a sentinţei civile nr. 1814 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2018, până la soluţionarea cererii de suspendare formulate în cadrul apelului declarat împotriva acestei hotărâri.

Împotriva încheierii nr. 35 din 7 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, creditoarea C. S.R.L. a declarat recurs, prin care a solicitat casarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.

În motivarea recursului, recurenta a susţinut, în esenţă, că soluţionarea cererii de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale este de competenţa Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, conform art. 998 C. proc. civ.

Totodată, aceeaşi parte a arătat că respectiva cerere se soluţionează de un complet format dintr-un singur judecător.

Recurenta a mai învederat că art. 450 alin. (5) C. proc. civ. nu este aplicabil în prezenta cauză, întrucât suspendarea efectelor hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei poate fi dispusă doar în condiţiile prevăzute de art. 43 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 85/2014.

Prin urmare, autoarea recursului a conchis că nu este prevăzută instituţia suspendării executării provizorii, pe cale de ordonanţă preşedinţială, a hotărârii de deschidere a procedurii insolvenţei.

În drept, recursul a fost întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1, 3 şi 8 C. proc. civ.

La 14 august 2019, intimata B. S.R.L. a depus întâmpinare, cu respectarea termenului legal, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar, în subsidiar, ca nefondat.

Faţă de întâmpinarea depusă şi comunicată recurentei la 26 august 2019, la 4 septembrie 2019, recurenta a depus răspuns la întâmpinare, cu respectarea termenului legal, prin care a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii recursului.

Prin rezoluţia completului, s-a dispus, în baza art. XVII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, coroborat cu art. 493 alin. (2) C. proc. civ., întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., prin încheierea din 2 iunie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a dispus comunicarea raportului către părţi, pentru ca acestea să depună punct de vedere, potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din Cod.

Raportul a fost comunicat părţilor la 11 iunie 2020, conform dovezilor de comunicare aflate la dosarul de recurs.

Ulterior comunicării raportului, la 17 iunie 2020, în termen legal, intimata B. S.R.L. a depus la dosar punct de vedere faţă de raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care arată că este de acord cu concluziile din cuprinsul raportului, reiterând, totodată, solicitarea de respingere a recursului, în principal, ca inadmisibil, iar, în subsidiar, ca nefondat.

La 18 iunie 2020, recurenta C. S.R.L. a depus la dosar, în termen legal, punct de vedere faţă de raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin care arată că nu este de acord cu încadrarea legală a criticilor formulate prin recurs, acesta fiind admisibil.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilităţii în principiu a recursului la 24 noiembrie 2020.

Înalta Curte, constituită în completul de filtru, luând în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., inadmisibilitatea căii extraordinare de atac invocată de intimata B. S.R.L. prin întâmpinare, urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin cererea de apel, debitoarea B. S.R.L. a formulat în temeiul art. 43 din Legea nr. 85/2014 cerere de suspendare a executării sentinţei civile nr. 1814 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2018, până la soluţionarea apelului declarat împotriva acestei hotărâri.

În temeiul dispoziţiilor art. 450 alin. (1) C. proc. civ., suspendarea executării provizorii va putea fi solicitată fie prin cererea de apel, fie distinct în tot cursul judecăţii în apel.

În cauză, cererea de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale a fost introdusă odată cu apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 1814 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2018 şi a fost soluţionată prin încheierea nr. 35 din 7 iunie 2019, definitivă.

Prezentul recurs are ca obiect încheierea nr. 35 din 7 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2019, prin care, în temeiul art. 450 alin. (5) C. proc. civ., a fost admisă cererea de suspendare provizorie a executării sentinţei civile nr. 1814 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2018 formulată de petenta B. S.R.L., în contradictoriu cu intimaţii A. S.R.L. şi C. S.R.L., fiind dispusă suspendarea provizorie a sentinţei civile nr. 1814 din 2 aprilie 2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2018, până la soluţionarea cererii de suspendare formulate în cadrul apelului declarat împotriva acestei hotărâri.

Potrivit dispoziţiilor art. 450 alin. (5) C. proc. civ., "până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. (4)".

Totodată, prevederile art. 719 alin. (7) C. proc. civ. dispun că "dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac".

În consecinţă, se constată că încheierea recurată are caracter definitiv de la pronunţarea sa, motiv pentru care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Cum, în accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, recurs, hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.

Mai mult decât atât, prin decizia nr. 8/2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5) raportat la art. 997 şi următoarele şi art. 719 alin. (7) din C. proc. civ. a stabilit că:

"- cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători;

- instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac."

Considerentele instanţei supreme au reţinut faptul că textul art. 450 alin. (5) C. proc. civ. reglementează suspendarea executării provizorii a hotărârilor de primă instanţă, care, în situaţiile prevăzute de lege, pot fi puse în executare provizoriu, chiar dacă sunt susceptibile de apel, reprezentând norma specială din materia suspendării executării provizorii.

Cum această normă face trimitere la procedura ordonanţei preşedinţiale, reglementată de dispoziţiile art. 997 şi următoarele din C. proc. civ., rezultă că legiuitorul a înţeles să completeze norma specială cu dispoziţiile ce constituie dreptul comun în materia ordonanţei preşedinţiale.

De asemenea, s-a statuat în sensul că obiectul reglementării din art. 450 C. proc. civ. reprezintă o formă de suspendare a executării silite, care nu diferă ca finalitate de suspendarea aceleiaşi executări în baza altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti cu executare provizorie, finalitate constând în oprirea activităţii formelor de executare sau, după caz, preîntâmpinarea executării silite.

Ţinând cont şi de faptul că, în cazul suspendării executării provizorii, legiuitorul a făcut referire expresă la procedura de soluţionare a suspendării executării din art. 719 alin. (6) din C. proc. civ., Înalta Curte prin Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat în sensul că art. 719 alin. (7) din C. proc. civ. reprezintă dreptul comun în materia suspendării provizorii a executării silite, indiferent dacă executarea silită a început sau nu (faţă de finalitatea deja arătată a suspendării).

Pentru acest motiv, Înalta Curte a stabilit că, în privinţa suspendării provizorii prevăzute de art. 450 alin. (5) din C. proc. civ., trimiterea expresă la art. 719 alin. (7) din C. proc. civ. nu era necesară.

Aşa fiind, în raport cu prevederile legale evocate, rezultă că încheierea recurată nu este supusă controlului de legalitate prevăzut în calea extraordinară a recursului, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.

În consecinţă, având în vederea dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata B. S.R.L. prin întâmpinare şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta C. S.R.L. împotriva încheierii nr. 35 din 7 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata B. S.R.L. prin întâmpinare.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta C. S.R.L. împotriva încheierii nr. 35 din 7 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 noiembrie 2020.