Inadmissible revision for res judicata violation: prohibition on re-litigating substantive legal errors in insolvency proceedings under Art. 509(1)(8) CPC

Şedinţa publică din data de 10 noiembrie 2020

Asupra revizuirii de faţă constată următoarele:

I. Prin încheierea nr. 826/CC, pronunţată la 04.11.2014 de Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, a fost admisă cererea formulată de debitoarea IN A. S.R.L. privind deschiderea procedurii de insolvenţă. În temeiul dispoziţiilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolventa împotriva debitoarei IN A. S.R.L.

În temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 a fost desemnat lichidator judiciar provizoriu C.I.I. B.. S-au stabilit în sarcina lichidatorului judiciar atribuţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 85/2014 şi s-a fixat o remuneraţie de 3.000 RON pe luna din averea debitoarei, pe baza unui raport de activitate.

În temeiul dispoziţiilor art. 97 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, s-a pus în vedere lichidatorului judiciar sa întocmească şi să depună un raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolventa, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, în termen de 40 de zile de la data desemnării.

II. Prin cererea înregistrată la 23.09.2016 pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, C.I.I. C., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei IN A. S.R.L., a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul încheierii nr. 826/CC/4.11.2014, pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr. x/2014, în sensul că, în loc de "…dispune deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă a debitoarei IN A. SRL…" să se treacă "…deschiderea procedurii simplificate de faliment a debitoarei IN A. S.R.L. …", precum şi să se menţioneze expres dispoziţiile art. 85 alin. (4) din Legea nr. 85/2014.

Prin încheierea din 26.09.2016, Tribunalul Galaţi a admis cererea formulată de C.I.I. C., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei IN A. S.R.L., în temeiul dispoziţiilor art. 442 C. proc. civ. a dispus îndreptarea erorilor materiale din cuprinsul sentinţei civile nr. 826/CC/04.11.2014, în sensul că a dispus să scrie în mod corect "deschiderea procedurii simplificate de faliment a debitoarei IN A. S.R.L." în loc de "deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă". A dispus ca, după paragraful al doilea, să se introducă un nou paragraf, cu conţinutul "Dispune ridicarea dreptului de administrare a debitoarei".

Împotriva acestei încheieri a declarat apel, la 03.10.2016, debitoarea IN A. S.R.L., prin administrator statutar D., în calitate de administrator statutar al debitoarei.

Intimata-debitoare, prin lichidator judiciar, nu a formulat în termen legal întâmpinare, dar prin concluziile scrise şi orale a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active, având în vedere că dreptul de administrare al administratorului statutar a încetat la data deschiderii procedurii falimentului, conform dispoziţiilor art. 85 alin. (4) din Lege, dar şi respingerea apelului ca nefondat, deoarece prin încheierea apelată s-a dispus corect îndreptarea erorii materiale.

Prin decizia civilă nr. 413/A/21.12.2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, s-a respins, ca nefondată, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a dnei D., în raport cu debitoarea IN A. S.R.L. Totodată, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de debitoarea IN A. S.R.L., prin reprezentant legal D., împotriva încheierii de şedinţă din 26.09.2016, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2014.

III. Prin cererea înregistrată la 11.08.2016 pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia a II-a civilă, sub dosar nr. x/2014, societatea IN A. S.R.L., în faliment, prin reprezentant D., a solicitat, în contradictoriu cu lichidatorul judiciar C., antrenarea răspunderii sale patrimoniale şi suportarea din patrimoniul personal a întregului prejudiciu creat societăţii prin îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor cu care a fost învestită.

Prin sentinţa civilă nr. 734/13.12.2016, Tribunalul Galaţi a respins, ca nefondată, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a dnei D., a respins ca nefondată excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins ca nefondată cererea de antrenare a răspunderii patrimoniale a lichidatorului judiciar.

Prin decizia nr. 88/A/15.03.2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta D. împotriva sentinţei civile nr. 734/13.12.2016 a Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă.

IV. Prin cererea înregistrată la 28.12.2016 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, apelanta D. a solicitat îndreptarea erorilor materiale strecurate în decizia civilă nr. 361/A/02.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

În motivare, apelanta arată că, prin decizia nr. 361/A/02.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, în mod greşit s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă a debitoarei IN A. S.R.L., iar nu deschiderea procedurii falimentului. În aceste condiţii, a apreciat că instanţa de apel trebuia să dispună admiterea apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 379/14.06.2016 a Tribunalului Galaţi.

Prin încheierea din 25.01.2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosar nr. x/2014, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială.

V. Prin cererea înregistrată sub nr. x/2014/a26 pe rolul Tribunalului Galaţi, la 10.06.2019, reclamanta IN A. S.R.L., prin administrator special D., a formulat cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu C.I.I. C., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei IN A. S.R.L., solicitând, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- dacă, în perioada 4.11.2014-26.09.2016 D. a avut calitatea de administrator statutar al debitoarei IN A. S.R.L., dacă a avut reprezentarea şi dreptul de a face acte de administrare;

- dacă, în perioada 4.11.2014-26.09.2016, D., în calitate de administrator special, a avut calitate procesuală activă pentru apărarea intereselor debitoarei;

- dacă, în perioada 4.11.2014-26.09.2016, D., în calitate de administrator special, şi-a menţinut atribuţiile manageriale de administrare a averii debitoarei, conform art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014;

- dacă lichidatorul judiciar C.I.I. C., în perioada 27.01.2015-26.09.2016, a avut dreptul de a conduce activitatea debitoarei, ştiind că acesteia i s-a ridicat dreptul de administrare prin încheierea din 26.09.2016;

- dacă, în perioada 4.11.2014-26.09.2016, datorită faptului că debitoarea era în procedură simplificată de insolvenţă conform încheierii nr. 826/CC/4.11.2014, judecătorul-sindic era limitat la controlul judecătoresc al activităţii manageriale, întrucât debitoarei nu i s-a ridicat dreptul de administrare a averii.

Prin sentinţa civilă nr. 34 din 07.02.2020, pronunţată de Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă, au fost respinse, ca nefondate, excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţia inadmisibilităţii, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, excepţia lipsei de obiect a cererii şi excepţia lipsei de interes, toate invocate de pârât prin întâmpinare.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta IN A. S.R.L., prin administratorul special D., în contradictoriu cu pârâtul C.I.I. C., având ca obiect "alte cereri", ca nefondată.

Împotriva acestei decizii a declarat apel D., în calitate de administrator special al IN A. S.R.L., prin care a solicitat rejudecarea pe fond a cererii de chemare în judecată, aşa cum a fost formulată.

Prin decizia nr. 108/A din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, a fost respins, ca neîntemeiat, apelul formulat de D., în calitate de administrator special al IN A. S.R.L.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, la 29 iunie 2020, sub nr. x/2020, revizuenta IN A. S.R.L., prin administrator special D., a solicitat, în contradictoriu cu intimata C.I.I. C., în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 şi 8 C. proc. civ., revizuirea deciziei civile nr. 108/A din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

În motivarea cererii s-a arătat că primul motiv de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. constă în faptul că instanţa de apel nu s-a pronunţat pe toate punctele cuprinse în cererea de apel, iar în ce priveşte motivele asupra cărora s-a pronunţat, au fost încălcate dispoziţiile art. 45 alin. (2), art. 54, art. 56 alin. (2), art. 71 alin. (1) şi art. 5 pct. 42 din Legea nr. 85/2014.

În ce priveşte cel de-al doilea motiv de revizuire, formulat în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a susţinut că prin această hotărâre s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 826/CC/04.11.2014 - de deschidere a procedurii simplificate de insolvenţă, a deciziei nr. 413/A/21.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi - dosar nr. x/2014 şi, respectiv nr. 88/A/15.03.2017 a Curţii de Apel Galaţi - dosar nr. x/2014, precum şi a încheierii Curţii de Apel Galaţi din 25.01.2017.

În motivarea cererii, s-a arătat că, în fapt, atât judecătorul sindic, cât şi instanţa de apel, nu s-au pronunţat asupra obiectului acţiunii promovate, respectiv stabilirea responsabilităţii în conducerea activităţii debitoarei IN A. S.R.L. în perioada cuprinsă între 04.11.2014-26.09.2016, având în vedere că, prin încheierea nr. 826/CC/04.11.2014 a Tribunalului Galaţi, ce are autoritate de lucru judecat, a fost deschisă procedura simplificată de insolvenţă fără ridicarea dreptului de administrare.

S-a susţinut că dreptul de administrare a fost ridicat de judecătorul sindic abia în data de 26.09.2016, prin încheierea rămasă definitivă prin decizia nr. 413/A/21.12.2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2014.

Au fost invocate dispoziţiile art. 45 alin. (2), art. 56 alin. (2) şi art. 5 pct. 42 din Legea nr. 85/2014.

Intimata C.I.I. C., lichidator judiciar al debitoarei IN A. S.R.L, a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă.

Pe fond, a solicitat respingerea cererii de revizuire ca nefondată şi aplicarea unei amenzi judiciare revizuentei, în temeiul art. 40 alin. (2) şi art. 187 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., respectiv de 1.000 RON.

În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii, s-a arătat că niciunul dintre motivele revizuentei nu se încadrează în motivele prevăzute de art. 509 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 194/2020 din 16 septembrie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a declinat în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a cererii de revizuire, formulată de revizuenta IN A. S.R.L. conform art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. împotriva deciziei nr. 108/A din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 şi art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (8) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rezultă că, potrivit normelor aplicabile în prezenta cauză, raportat la data începerii procesului - 10.06.2019, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată în art. 430 C. proc. civ., astfel:,,(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (...)".

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea autorităţii de lucru judecat atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, atât în ceea ce priveşte efectul negativ, cât şi cel pozitiv, astfel cum reiese din interpretarea dispoziţiilor art. 431 C. proc. civ., care prevăd că:

"(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. (2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Se constată, astfel, din analiza acestor norme legale, că cerinţa identităţii de părţi, obiect şi cauză reprezintă o condiţie care valorifică efectul negativ al autorităţii de lucru judecat: interzicerea reluării aceleiaşi judecăţi în condiţiile identităţii de elemente reglementate prin art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

Pe de altă parte, se observă că, potrivit art. 431 alin. (2) C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat este prevăzută în mod expres ca ataşându-se şi considerentelor hotărârii, nu doar a celor decisive, care susţin dispozitivul, ci şi a celor decizorii. În acest mod legiuitorul a consacrat în mod explicit şi efectul pozitiv al lucrului judecat, prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecăţii în mod incidental şi dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părţi (res iudicata pro veritate habetur).

Într-o astfel de situaţie, efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat presupune existenţa unui proces în desfăşurare, în cadrul căruia se impun ca un "dat" dezlegările anterioare ale instanţei, spre deosebire de efectul negativ, care opreşte o nouă judecată în fond (bis de eadem re ne sit actio), doar dacă există tripla identitate de elemente (părţi, obiect, cauză).

Prin urmare, în cazul efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanţă, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii, nu se cere în mod necesar existenţa unei triple identităţi de acţiune (obiect, cauză, părţi).

Însă, dacă în al doilea proces, instanţa a respins excepţia autorităţii de lucru judecat a hotărârilor din primul proces, partea nu mai poate reitera aceeaşi excepţie pe calea revizuirii, deoarece se opune însăşi autoritatea de lucru judecat asupra dezlegării date excepţiei respective.

În cauza de faţă, revizuenta a susţinut că prin decizia nr. 108/A din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 826 C. civ./04.11.2014 - de deschidere a procedurii simplificate de insolvenţă, a deciziei nr. 413/A/21.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi - dosar nr. x/2014 şi, respectiv nr. 88/A/15.03.2017 a Curţii de Apel Galaţi - dosar nr. x/2014, precum şi a încheierii Curţii de Apel Galaţi din 25.01.2017.

În motivare, revizuenta a arătat că prin încheierea nr. 826/CC/04.11.2014 a Tribunalului Galaţi, ce are autoritate de lucru judecat, a fost deschisă procedura simplificată de insolvenţă fără ridicarea dreptului de administrare şi totodată, că acest drept de administrare a fost ridicat de judecătorul sindic abia la 26.09.2016 prin încheierea rămasă definitivă prin decizia nr. 413/A/21.12.2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2014.

Instanţa supremă constată că la originea litigiului ce face obiectul dosarului nr. x/2014 se află cererea revizuentei-reclamante IN A. S.R.L., prin administrator special D., prin care a solicitat, în contradictoriu cu C.I.I. C., în calitate de lichidator judiciar al IN A. S.R.L., să se stabilească următoarele: (i) dacă, în perioada 4.11.2014-26.09.2016 D. a avut calitatea de administrator statutar al debitoarei IN A. S.R.L., dacă a avut reprezentarea şi dreptul de a face acte de administrare; (ii) dacă în perioada 4.11.2014-26.09.2016 D., în calitate de administrator special, a avut calitate procesuală activă pentru apărarea intereselor debitoarei; (iii) dacă în perioada 4.11.2014-26.09.2016 D., în calitate de administrator special, şi-a menţinut atribuţiile manageriale de administrare a averii debitoarei, conform art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014; (iv) dacă lichidatorul judiciar C.I.I. C., în perioada 27.01.2015-26.09.2016, a avut dreptul de a conduce activitatea debitoarei, ştiind că acesteia i s-a ridicat dreptul de administrare prin încheierea din 26.09.2016; (iv) dacă în perioada 4.11.2014-26.09.2016, datorită faptului că debitoarea era în procedură simplificată de insolvenţă conform încheierii nr. 826/CC/4.11.2014, judecătorul-sindic era limitat la controlul judecătoresc al activităţii manageriale, întrucât debitoarei nu i s-a ridicat dreptul de administrare a averii.

Prin sentinţa civilă nr. 34 din 07.02.2014 pronunţată de Tribunalul Galaţi, acţiunea revizuentei-reclamante a fost respinsă ca nefondată. Împotriva acestei sentinţe, revizuenta a formulat apel, în cuprinsul căruia a invocat, în cadrul motivului nr. 3 de apel, autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 826/CC/04.11.2014, pronunţată Tribunalul Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosar nr. x/2014, de deschidere a procedurii simplificate de insolvenţă şi de desemnare a lichidatorului judiciar provizoriu, iar în cadrul motivului nr. 4 de apel, autoritatea de lucru judecat a dispozitivului deciziei nr. 413A/21.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul nr. x/2014.

Analizând apelul prin prisma motivelor de apel invocate, instanţa de apel a reţinut că, în ce priveşte încălcarea autorităţii de lucru judecat derivând din încheierea nr. 826/CC/04.11.2014 "apelanta nu a explicat prin ce anume a fost aceasta încălcată, astfel că susţinerea este neîntemeiată cu atât mai mult cu cât prin aceasta a fost desemnat lichidatorul judiciar provizoriu, iar în prezenta cauză, cum însăşi apelanta a susţinut, obiectul este reprezentat de stabilirea responsabilităţii în conducerea activităţii debitoarei, a calităţii şi a reprezentării debitoarei de către administratorul statutar şi lichidatorul judiciar, iar nicidecum de desemnare a vreunuia dintre cei cu drept de administrare/reprezentare a societăţii debitoare, nefiind astfel în prezenţa unei identităţi de obiect."

În ce priveşte susţinerea că a fost încălcată prin sentinţa apelată autoritatea de lucru judecat derivând din considerentele deciziei nr. 413A din 21.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi, instanţa de apel a reţinut că "nu poate fi primită întrucât prin aceste considerente din decizia nr. 413A din 21.12.2016 se menţionează că aceeaşi chestiune din litigiul ce face obiectul dosarului x/2014, respectiv posibilitatea administratorului statutar de a continua administrarea debitoarei, a provocat dispute juridice între el şi lichidatorul judiciar, însă prin aceasta nu s-a afirmat că administratorului statutar avea posibilitatea de a continua administrarea debitoarei, ci tocmai că acesta constituia obiect de dispută între acesta şi lichidatorul judiciar." Prin urmare, instanţa de apel a statuat că cele reţinute de către judecătorul sindic în sentinţa apelată, în sensul că a încetat dreptul de administrare la data deschiderii procedurii de faliment, nu contravin celor statuate anterior în decizia civilă nr. 413A din 21.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi.

Totodată, instanţa de apel a constatat ca neîntemeiată susţinerea revizuentei-apelante privind încălcarea dispoziţiilor art. 54, art. 45 alin. (2) şi art. 56 alin. (2) din Legea insolvenţei, întrucât nu a fost ridicat dreptul de administrare al debitoarei, faţă de faptul că încheierea nr. 826/CC/04.11.2014 a produs efecte până la 26.09.2016. În motivare, instanţa a reţinut că "această problemă a constituit un lucru anterior judecat în mod definitiv, în sensul art. 431 alin. (2) C. proc. civ., prin decizia civilă nr. 88/A din 15.03.2017 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul asociat x/2014, prin care s-a reţinut faptul că "Este adevărat că abia la 26.09.2016 judecătorul-sindic a dispus îndreptarea/completarea sentinţei civile nr. 826/CC/04.11.2014 a Tribunalului, în sensul că s-a dispus ridicarea dreptului de administrare a debitoarei în privinţa administratorului statutar, dar această eroare produce efecte de la momentul pronunţării sentinţei civile, cu atât mai mult cu cât este prin efectul legii". Aşadar, asupra acestei chestiuni nu pot fi făcute susţineri sau aprecieri în sens contrar, însăşi instanţa fiind ţinută de această privinţă."

Nu în ultimul rând, constatând ca fiind neîntemeiat şi ultimul motiv de apel, privind încălcarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, instanţa de apel s-a raportat la decizia nr. 413A din 21.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul asociat x/2014, reţinând că, "în analiza excepţiei lipsei calităţii procesuale active de a fi promovat apelul împotriva încheierii de îndreptare eroare materială de către administratorul statutar al debitoarei, Curtea a considerat că aceasta se impune a fi respinsă, având în vedere că "până la pronunţarea încheierii de îndreptare eroare materială ce a fost apelată în dosarul x/2014, administratorul statutar a avut reprezentarea că în continuare are dreptul de a face acte de administrare a debitoarei şi că existenţa sau inexistenţa acestui drept a fost pusă în discuţia părţilor abia prin formularea cererii de îndreptare. Judecătorul-sindic abia prin încheierea din 26.09.2016 dispune cu privire la dreptul de administrare şi prin prezentul apel apelanta are posibilitatea de a supune cenzurii instanţei de apel acest aspect"".

A conchis instanţa de apel că motivarea deciziei nr. 413A din 21.12.2016 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul asociat x/2014 nu este contrară reţinerilor din decizia civilă nr. 88/A/15.03.2017 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul asociat x/2014, în acord cu care a fost pronunţată şi sentinţa apelată în dosarul nr. x/2014, "întrucât vorbesc despre faptul că apelanta din prezenta cauză ar fi avut reprezentarea că deţine, iar nu că deţinea efectiv dreptul de administrare, precum şi despre faptul că asupra existenţei sau inexistenţei acestui drept s-a dispus prin încheierea din 26.09.2016, însă asupra momentului de la care produce efecte aceasta s-a statuat prin decizia civilă nr. 88/A/15.03.2017 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în dosarul asociat x/2014, prin care s-a reţinut, intrând în puterea lucrului judecat definitiv, că această eroare produce efecte de la momentul pronunţării sentinţei civile, cu atât mai mult cu cât este prin efectul legii".

Se constată că revizuenta a invocat, fără a aduce niciun fel de precizări, şi faptul că, prin decizia a cărei revizuire se cere, s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a celor dispuse prin încheierea din 25 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, prin care s-a respins, ca nefondată, cererea de îndreptare eroare materială strecurată în decizia nr. 361/A/02.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2014, formulată de petenta D..

Procedura îndreptării hotărârii judecătoreşti presupune, potrivit art. 442 alin. (1) C. proc. civ., corectarea unor erori materiale, apărute, cu ocazia redactării, în cuprinsul minutei, practicalei sau chiar dispozitivului unei hotărâri. Instanţa supremă subliniază că, pe calea acestei proceduri nu pot fi remediate erori de judecată, ce privesc fondul procesului sau soluţia dată unor excepţii şi incidente procedurale, ele putând fi corectate doar prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, încheierea din 25 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în soluţionarea unei cereri de îndreptare eroare materială, în dosarul nr. x/2014, nu are autoritate de lucru judecat, în raport de dispoziţiile art. 430 alin. (1) C. proc. civ.. Pe cale de consecinţă, pretinsa contrarietate cu încheierea indicată nu poate fi circumscrisă motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., mai cu seamă că revizuenta nu a invocat, în cauză, încălcarea autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 361/A/02.11.2016, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în dosarul nr. x/2014, a cărei îndreptare de eroare s-a solicitat.

În acest context, întrucât dezlegările date prin hotărârile invocate au făcut obiectul judecăţii în cel de-al doilea dosar, nu se poate susţine că există posibilitatea valorificării lor şi prin intermediul revizuirii, altfel decât ca o cenzură de legalitate împotriva soluţiei astfel pronunţate; or, instanţa de revizuire nu poate, raportat la dispoziţiile legale invocate, să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorităţii de lucru judecat de către cea de-a doua instanţă în faţa căreia s-a invocat acest aspect.

Cu alte cuvinte, nu îi este permis instanţei de revizuire să se transforme în instanţă de recurs şi să cenzureze modalitatea în care o altă instanţă a dat efect autorităţii de lucru judecat în forma sa pozitivă. Odată ce o instanţă s-a pronunţat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluţii se poate face exclusiv într-o cale de atac de reformare, şi nu pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care instanţa este chemată să statueze ea însăşi asupra incidenţei acestei instituţii şi nu să cenzureze o judecată anterioară.

În mod constant, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reamintit faptul că nicio parte a unui proces nu poate determina redeschiderea acestuia, soluţionat definitiv şi irevocabil, numai în scopul de a obţine o rejudecare a cauzei; revizuirea nu poate avea semnificaţia unui "apel deghizat", ci trebuie să fie justificată numai de circumstanţe esenţiale şi imperative.

De altfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (Cauza Brumărescu contra României, paragraful 61).

Pentru raţiunile înfăţişate, constatând că nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ţinând cont şi de prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta IN A. S.R.L., prin administrator special D., împotriva deciziei nr. 108/A din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta IN A. S.R.L., prin administrator special D., împotriva deciziei nr. 108/A din 27 mai 2020, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2014, ca fiind inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 noiembrie 2020.