Inadmissibility of Supreme Court appeal in compulsory motor liability insurance dispute under Art. 483(2) CPC

Şedinţa publică din data de 4 noiembrie 2020

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la 16 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România şi cu intervenientul forţat B., ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 1.459,25 RON, cu titlu de daune materiale, şi a sumei de 60.000 euro cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecată.

La 12 februarie 2019, reclamantul şi-a precizat cererea de chemare în judecată în sensul că a solicitat daune materiale în sumă de 1.043,81 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 2493 din 16 septembrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis în parte cererea formulată de reclamantul A., a obligat pârâtul la plata sumei de 1.043,81 RON, reprezentând daune materiale, şi a sumei de 17.000 euro, reprezentând daune morale şi a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantul A. şi pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii.

Prin decizia civilă nr. 179/2020 din 2 martie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii; a admis apelul declarat de reclamantul A., a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a obligat pe pârât la plata către reclamant a sumei de 35.000 euro, cu titlu de daune daune morale, în echivalent RON la cursul BNR de la data plăţii efective; a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, prin care a solicitat admiterea căii de atac formulate.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Recurentul-pârât susţine că au fost încălcate dispoziţiile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, precum şi normele de aplicare a acestei legi, în conformitate cu care daunele morale se acordă având în vedere legislaţia şi jurisprudenţa din România. Autorul căii de atac arată că orice despăgubire pentru daunele morale trebuie să aibă un caracter rezonabil, just şi echitabil şi să nu reprezinte, în realitate, o îmbogăţire fără justă cauză pentru patrimoniul victimei.

Intimatul-intervenient forţat a achiesat la recursul formulat de recurentul-pârât, astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosar.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului în principal ca inadmisibil, iar în subsidiar ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Analizând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs, faţă de dispoziţiile art. 494 raportat la art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Recursul vizează decizia nr. 179/2020 din 2 martie 2020, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a soluţionat apelurile declarate de reclamantul A. şi de pârâtul Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii în cadrul unui litigiu având ca obiect acordarea daunelor materiale şi morale, ca urmare a unui accident auto. Ca urmare, prezentul recurs a fost declarat într-un litigiu din materia asigurărilor.

Conform dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite."

Legea nr. 310/2018 a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, prevederile sale fiind aplicabile acţiunii iniţiate de reclamant la 16 ianuarie 2019, astfel cum prevede art. 24 C. proc. civ.

În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, prevăzut de art. 457 C. proc. civ., regulă ce are şi valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, văzând dispoziţiile art. art. 483 alin. (2) C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 248 din acelaşi cod, va admite excepţia inadmisibilităţii şi va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-pârât Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii.

Faţă de soluţia de respingere, ca inadmisibil, a recursului, în temeiul art. 494, raportat la art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va obliga recurentul-pârât Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România ca organism de plată a despăgubirilor - Direcţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii la plata către intimatul-reclamant A. a sumei de 1.190 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, conform dovezilor aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-pârât BIROUL ASIGURĂTORILOR DE AUTOVEHICULE DIN ROMANIA CA ORGANISM DE PLATĂ A DESPĂGUBIRILOR - DIRECŢIA FONDUL DE PROTECŢIE A VICTIMELOR STRĂZII împotriva deciziei civile nr. 179/2020 din 2 martie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Obligă recurentul-pârât la plata către intimatul-reclamant A. a sumei de 1.190 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 noiembrie 2020.