Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1974/2021 AI generated

Inadmissibility of cassation appeal against final judgment in shareholder assembly resolution annulment action under Law 31/1990

Case Number Decizia nr. 1974/2021
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal of the plaintiffs against the appellate court's decision, thereby upholding the lower court’s dismissal of the lawsuit and rendering the appellate judgment final. The dispute concerned the plaintiffs' claim to annul the absolute nullity of a resolution passed by the extraordinary general assembly of shareholders of a joint-stock company, which they argued violated company law and prior judicial decisions. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the legality of legal remedies, as Article 132(9) of Law No. 31/1990 expressly limits actions for the annulment of shareholder meeting resolutions to the appeal remedy only, thereby excluding the possibility of filing a cassation appeal, which is further prohibited by Article 483(2) of the Code of Civil Procedure for final judgments issued by appellate courts in such matters.

Legislator headnote

AI generated

art. 132 din Legea nr. 31/1990, art. 431 alin. (2) C. proc. civ, art. 519 C. proc. civ, art. 123 din Legea nr. 31/1990, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990; Inadmissibility of cassation appeal against final judgment in shareholder assembly resolution annulment action under Law 31/1990: The dispute concerned the plaintiffs' claim to annul the absolute nullity of a resolution passed by the extraordinary general assembly of shareholders of a joint-stock company, which they argued violated company law and prior judicial decisions. The decisive legal basis for the dismissal was the principle of the legality of legal remedies, as Article 132(9) of Law No. 31/1990 expressly limits actions for the annulment of shareholder meeting resolutions to the appeal remedy only, thereby excluding the possibility of filing a cassation appeal, which is further prohibited by Article 483(2) of the Code of Civil Procedure for final judgments issued by appellate courts in such matters.

Keywords

AI generated
actions for annulment cassation review judicial review absolute nullity of judgment article of civil procedure shareholder

Cited Legislation

AI generated
art. 132 din Legea nr. 31/1990
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.
art. 431 alin. (2) C. proc. civ
La 8 septembrie 2020, apelanţii-reclamanţi au formulat o cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la modul de interpretare a art. 431 alin.
art. 519 C. proc. civ
x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins cererea formulată de apelanţii reclamanţi de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, apreciind ca nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 519 C. proc. civ.
art. 123 din Legea nr. 31/1990
120 şi art. 123 din Legea nr. 31/1990.
art. 248 alin. (1) C. proc. civ
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:
art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 132 din Legea nr.
art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ
Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în litigiile având ca obiect anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art.
art. 457 C. proc. civ
129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis for the decision to dismiss the appeal as inadmissible.

art. 132 alin. (2) şi alin. (9) teza finală din Legea nr. 31/1990

Main legal ground establishing that the appellate decision is final and not subject to further appeal, rendering the cassation inadmissible.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la data de 17 aprilie 2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A., B. şi C. au chemat în judecată pe pârâta D. S.A., solicitând constatarea nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor D. S.A. adoptate în data de 01.04.2019, cu cheltuieli de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Prin întâmpinare, pârâta D. S.A. a invocat, în principal, excepţia lipsei de interes şi, pe cale de consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecata ca lipsită de interes, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, cu obligarea reclamanţilor, în solidar, la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 2982/2019 din 16 octombrie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins excepţia lipsei de interes, ca neîntemeiată. Totodată, a respins cererea formulată de reclamanţii A. B. şi C., în contradictoriu cu pârâta D. S.A., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe au formulat apel reclamanţii A., B. şi C., solicitând admiterea apelului şi schimbarea sentinţei apelate, în sensul admiterii cererii introductive şi constatării nulităţii absolute a hotărârilor AGEA adoptate la data de 01.04.2019.

La 8 septembrie 2020, apelanţii-reclamanţi au formulat o cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la modul de interpretare a art. 431 alin. (2) C. proc. civ., în sensul de a se stabili dacă legătura între litigiul în care se opune lucrul anterior judecat şi litigiul în care s-a pronunţat hotărârea judecătorească prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă presupune îndeplinirea condiţiei identităţii de obiect între cele două litigii.

Prin încheierea din 6 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins cererea formulată de apelanţii reclamanţi de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, apreciind ca nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 519 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 1542 din 04 noiembrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanţii reclamanţi A., B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 2982/16.10.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimata pârâtă D. S.A.

Împotriva deciziei instanţei de apel, apelanţii-reclamanţi au formulat recurs, prin care au solicitat casarea de­ciziei recurate şi trimiterea cauzei instanţei de apel pentru rejudecarea apelului formulat împotriva sentinţei civile nr. 2982/16.10.2019.

În motivare, recurenţii au arătat că hotărârea recurată este nelegală, fiind rezultatul încălcării/aplicării greşite a normelor de drept material, respectiv, a dispoziţiilor art. 101, art. 120 şi art. 123 din Legea nr. 31/1990. Totodată, au susţinut şi că decizia recurată a fost dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a sentinţei penale nr. 172F/2011, a sentinţei civile nr. 6875/07.12.2015, a sentinţei civile nr. 6887/08.12.2015 şi a sentinţei civile nr. 6493/18.11.2015.

În drept, recurenţii au invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ.

Distinct de recursul formulat, recurenţii au solicitat şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 alin. (9) teza a doua din Legea nr. 31/1990 în raport de prevederile art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) şi (2), art. 124 alin. (2) din Constituţia României, solicitare admisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, prin încheierea din 5 octombrie 2021, pronunţată în dosarul asociat nr. x/2019

Prin întâmpinarea depusă la 11 iunie 2021, intimata-pârâtă D. S.A. a invocat excepţiile inadmisibilităţii şi nulităţii recursului, solicitând, în principal, respingerea recursului în temeiul acestor excepţii, iar, în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat.

Faţă de întâmpinarea comunicată, la 5 iulie 2021 recurenţii-reclamanţi au depus răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat respingerea excepţiilor invocate, reiterând solicitarea de admitere a recursului.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunea introductivă are ca obiect constatarea nulităţii absolute a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor pârâtei D. S.A. adoptate în data de 01 aprilie 2019.

Potrivit art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei", iar, potrivit art. 132 alin. (9) teza finală din acelaşi act normativ, "hotărârea judecătorească pronunţată este supusă numai apelului."

Totodată, art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. prevede că "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Din analiza dispoziţiilor legale anterior evocate, rezultă că hotărârile pronunţate în cererile având ca obiect constatarea nulităţii absolute sau anularea hotărârii adunării generale, în temeiul Legii nr. 31/1990, sunt supuse numai apelului.

În aplicarea acestor dispoziţii legale, Înalta Curte reţine că acţiunea având ca obiect constatarea nulităţii hotărârilor adunării generale extraordinare a acţionarilor pârâtei din 1 aprilie 2019 este întemeiată pe dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în litigiile având ca obiect anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 132 alin. (9) teza finală din Legea nr. 31/1990.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia recurată nr. 1542 din 4 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a Civilă, nu este susceptibilă de a fi cenzurată în calea de atac a recursului, în speţă fiind operant principiul legalităţii căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 C. proc. civ.

Prin urmare, decizia civilă nr. 1542 din 4 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

În considerarea celor ce preced, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 132 alin. (2) şi alin. (9) teza finală din Legea nr. 31/1990, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 1542 din 4 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenţii-reclamanţi A., B. şi C. împotriva deciziei civile nr. 1542 din 4 noiembrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 octombrie 2021.