Annulment of appeals for failure to articulate statutory cassation grounds when reiterating recusal arguments instead of challenging the material error correction.
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court annulled the appeals of the appellants against the appellate court's order correcting a material error in a previous decision, with no further appeal possible. The dispute arose from a labor dispute where the trial court had rejected a revision request as tardy; the appellate court subsequently corrected a clerical error in its 2019 order, clarifying that two separate recusal motions against specific judges were filed by different parties, not just one. The appellants argued the correction was illegal and linked to judicial corruption, but the court found their appeals null because they failed to articulate specific grounds of illegality tied to the actual ruling on the clerical correction, instead reiterating general allegations and recusal arguments without demonstrating how the appellate court violated procedural norms. The decisive legal basis was Article 489(2) of the Civil Procedure Code, which mandates the annulment of appeals that do not frame their arguments within the statutory grounds for cassation listed in Article 488, and Article 486(1)(d), which requires the development of illegality arguments under sanction of nullity.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ, art. 442 C. proc. civ, art. 42 C. proc. civ, art. 82 C. pen, art. 493 alin. (2) din C. proc. civ; Annulment of appeals for failure to articulate statutory cassation grounds when reiterating recusal arguments instead of challenging the material error correction: Prin încheierea din 19 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respinsă cererea de recuzare formulată de petenta A. împotriva judecătorilor D. şi E., în calitate de membri ai completului de judecată C6 A, ca inadmisibilă, in raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 22 septembrie 2021
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată 22 septembrie 2014 pe rolul Tribunalului Giurgiu, sub număr de dosar x/2014, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta B. Giurgiu pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea deciziei de concediere nr. 15 din 04.06.2014 emisa de pârâtă, repunerea în situaţia anterioară şi plata de daune morale.
Prin sentinţa civilă nr. 253/LM.AS/2015 din 11 iunie 2015 pronunţată de Tribunalul Giurgiu, a fost respinsă ca tardivă contestaţia reclamantei A., în contradictoriu cu pârâta B. Giurgiu.
A. a formulat cerere de revizuire, a sentinţei civile nr. 253 din 11.06.2015 pronunţată de Tribunalul Giurgiu, în dosarul nr. x/2014, înregistrată la 25 octombrie 2017 pe rolul Tribunalului Giurgiu sub număr de dosar x/2017
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 87 din 20 martie 2019 pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, s-a admis excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire, invocată din oficiu de instanţă, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva sentinţei civile nr. 253/11.06.2015 pronunţată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata B. "B." Giurgiu, ca tardiv formulată şi a fost obligată revizuienta la plata către intimată a sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.
A. a declarat apel împotriva încheierilor de şedinţă din 1 februarie 2018, 8 februarie 2018, 30 ianuarie 2019 şi împotriva sentinţei civile nr. 87 din 20 martie 2019, pronunţate de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, iar intervenientul C. a declarat apel împotriva încheierii de şedinţă din 30 ianuarie 2019 şi a sentinţei civile nr. 87 din 20 martie 2019, pronunţate de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu pârâta B. GIURGIU.
Prin încheierea din 19 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respinsă cererea de recuzare formulată de petenta A. împotriva judecătorilor D. şi E., în calitate de membri ai completului de judecată C6 A, ca inadmisibilă, in raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ.
Au fost respinse cererile de recuzare formulate de petenta A. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. şi K., ca inadmisibile în raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva unor judecători care nu fac parte din completul de judecată.
In temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. civ., a fost aplicată petentei A. amenda judiciară în cuantum de 600 RON, pentru formularea cu rea credinţă a unui număr de şase cereri de recuzare cu privire la judecători care nu fac parte din completul de judecata (câte 100 RON pentru fiecare recuzare de acest tip).
Prin încheierea din 26 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, din oficiu, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în încheierea din Cameră de Consiliu din 19 noiembrie 2019, în sensul că:
In loc de "Respinge cererea de recuzare formulată de petenta A. împotriva judecătorilor D. şi E. în calitate de membri ai completului de judecată C6A, ca inadmisibila în raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza a II a C. proc. civ.." se va trece corect "Respinge cererea de recuzare formulată de petentul C. împotriva judecătorilor D. şi E. in calitate de membri ai completului de judecată C6A, ca inadmisibilă, în raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza a II a C. proc. civ..".
În loc de "Respinge cererile de recuzare formulate de petenta A. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. şi K., ca inadmisibile în raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva unor judecători care nu fac parte din completul de judecată " se va trece corect "Respinge cererile de recuzare formulate de petenta A. şi petentul C. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. şi K., ca inadmisibile în raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva unor judecători care nu fac parte din completul de judecată".
Curtea de Apel Bucureşti a constatat că în mod greşit s-a consemnat faptul că cererea de recuzare înregistrată pe rolul curţii la 18 noiembrie 2019, împotriva judecătorilor D., E., F., G., H., I., J. şi K., ar fi fost formulată de petenta (apelantă-reclamantă) A..
Aceasta întrucât, din cuprinsul acestei cereri (redată integral în considerentele încheierii din Camera de consiliu din 19 noiembrie 2019) rezultă că a fost formulată de petentul (apelant intervenient) C. fiind îndreptată împotriva membrilor completului de judecată C6 A (D., E.) şi împotriva altor judecători, indicaţi expres in cerere, respectiv F., L., H., I., J. şi K..
Prin urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 442 C. proc. civ., s-a reţinut că se impune îndreptarea din oficiu a erorii materiale strecurată în încheierea din Camera de Consiliu din 19 noiembrie 2019, în sensul menţionării corecte a faptului că se respinge "cererea de recuzare formulată de petentul C. împotriva judecătorilor D. şi E. in calitate de membri ai completului de judecată C6A, ca inadmisibilă în raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza a II a C. proc. civ..", respectiv că se resping "cererile de recuzare formulate de petenta A. şi petentul C. împotriva judecătorilor F., G., H., I., J. şi K., ca inadmisibile în raport cu dispoziţiile art. 47 alin. (3) teza I C. proc. civ., fiind formulate împotriva uno:-judecători care nu fac parte din completul de judecată".
S-a precizat că motivele pentru care cele două cereri de recuzare (prima formulată de petenta A. şi cea de-a doua formulată de petentul C.) au fost respinse ca inadmisibile au fost expuse în încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din 19 noiembrie 2019 şi sunt valabile independent de prezenta îndreptare de eroare materială.
Prin decizia nr. 5297/2019 din 19 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a fost respins apelul formulat de apelanta A. împotriva încheierii de şedinţă din 01.02.2018, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat; a fost respins apelul formulat de apelanta A. împotriva încheierii de şedinţă din 08.02.2018, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat; a fost respins apelul formulat de apelantul C. împotriva încheierii de şedinţă din 30.01.2019, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca nefondat; a fost respins apelul formulat de apelanta A. împotriva încheierii de şedinţă din 30.01.2019, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca tardiv declarat.
Prin aceeaşi decizie, s-au respins apelurile formulate de apelanţii A. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 87 din 20 martie 2019, pronunţată de Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata B. GIURGIU, ca nefondate.
La 2 decembrie 2019, A. şi C. au formulat cereri de recurs împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Recurenta A. a invocat în drept motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., care prevăd că hotărârea poate fi casată: când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale (pct. 1); când instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti (pct. 4), când prin hotărâre, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii (pct. 5); când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura pricinii (pct. 6), respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material (pct. 8).
În argumentarea recursului, reiterând susţinerile din cuprinsul cererii de recuzare, arată că formulează recurs împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 din dosarul x/2017 "soluţionat cu sofism" la prima instanţă de doamna judecător M., "în complicitate cu dna N.", cu dna judecător D. şi cu dna judecător E., pe motiv, că acestea "s-au mai pronunţat cu sofism penal" împotriva recurentei "prin decizia civilă nr. 5147 din 24.10.2017 din acest dosar nr. x/2016 când aceste au fost sponsorizate de dl pensionar O. din B. GIURGIU prin dna judecător N. şi dna judecător P. împreună cu dl asistent judiciar Q.
şi dl asistent judiciar R. din Tribunalul Giurgiu şi prin intermediul dlui pensionar S. în vârstă de 72 ani administrator la B. GIURGIU probă eu deţin poze foto cu o parte din această sponsorizare probă este şi soluţia abuzivă din acest dosar nr. x/2017 când cei doi asistenţii judiciari Q. şi R. au formulat cerere de abţinere în dosar nr. x/2015 fiind soluţionată premeditat greşit de dl judecător T. în acest dosar nr. x/2017 la solicitarea dnei judecător E. în complicitate cu dna judecători G. şi dna judecător J. aceasta fiind colegă de instanţă cu dna judecător P. aceasta fiind prietenă cu pronunţări| favorabile sponsorizate de dl avocat U. din B.
GIURGIU în complicitate cu dl judecător T., probă împotriva dnei judecător D. şi împotriva dnei judecător E. din acest complet ilegal C6A fiind donat cu completul C7A şi C7R fiind formate premeditat aceste complete din aceiaşi judecători Şxxtefan şi E. pentru a duce în eroare justiţiabili că aceste complete C6A şi C7A sunt complete cu judecători diferiţi acest fapt este un motiv de recuzare şi cu trimitere la DNA Bucureşti pentru a cerceta penal modul de soluţionare a acestui dosar nr. x/2014 fiind o revizuire a acestui dosar pentru descoperire probe noi în acest dosar nr. x/2017 fiind repartizat manual cum s-a procedat şi cu acest dosar nr. x/2016 fiind o repartizare neprocedurală în complicitate cu dna grefier registrator V. pe motiv, că aceasta mi-a dat de înţeles din probele care eu le deţin, că dna grefier registrator a fost sponsorizată în ianuarie 2016 de dl avocat clandestin W. de la pârâta B.
GIURGIU aşa se explică aceste repartizări manuale cu dosarele mele de litigiu muncă numai la anumite complete deja sponsorizate de pârâta B. GIURGIU cum s-a procedat cu dna judecător X. şi cu dna judecător K. când aceasta a fost deja sponsorizate în anul 2016 de dl pensionar O. în vârstă de 73 ani din B. GIURGIU după ce în prealabil a sponsorizat-o pe dna judecător Y. pentru a primi o sentinţă favorabilă în acest dosar nr. x/2014 mi-a confirmat verbal la data de 19.06.2019 dl pensionar O., probă sunt cererile de revizuire din acest dosar nr. x/2014 soluţionate cu iz penal de dna judecător Z., dl judecător AA.
şi dna judecător G. împreună cu soţul ei dl judecător BB. aceşti judecători din Curtea de Apel Bucureşti au fost sponsorizaţi prin dl judecător CC. sau dl judecător DD. această sponsorizare pentru dosar nr. x/2014 şi dosar nr. x/2015 fiind făcută şi prin intermediul dlui judecător EE. şi dna judecător M. şi dna judecător FF. aceste încrengături menţionate mai sus sunt motive de recuzare împotriva completului C6A donat cu complet C7A în complicitate cu completul C18A format din dna judecător GG. aceasta fiind influenţată de dna judecător HH. acesta a primit promisiuni de la dna judecător G.
şi de la soţul ei dl judecător BB. în complicitate cu dl judecător F. când acesta a tolerat în ajunul de Moş Nicolae din anul 2018 fanteziile penale ale dnei judecător G. aceasta s-a răzbunat pe mine pentru, că eu am surprins sponsorizarea cu suma de 1700 RON pentru instanţa din Tribunalul Giurgiu cum reiese din dosar nr. x soluţionat cu iz penal în complicitate cu dna judecător Z. aceasta de câteva ori în luna septembrie şi-a sărbătorit ziua de naştere împreună cu dl avocat U. din B. GIURGIU în complicitate cu dl judecător II. acesta fiind coordonatorul mafiei spaţiilor comerciale din Giurgiu prin Gruparea JJ.
şi din cauza la aceste încrengături menţionate mai sus eu am hotărât să formulez recuzare împotriva celor 6 judecători numerotaţi la începutul recuzări iar din recuzarea mea reiese incompatibilitate completele donate C6A şi C7A şi C6R împotriva completului C18A şi C18R, împotriva completului C23A şi împotriva completului C17A donat cu complet C5A aceste complete numai sunt compatibile să soluţioneze această recuzare de la termenul din 22.10.2019 motivele mele de recuzare sunt întemeiate cum prevede art. 42 punctele 1,8 şi 13 C. pen..civilă şi art. 5 din Cartea Europeană a Judecătorului probă penală la această recuzare este şi decizia civilă nr. 94 din 12.01.2018 din dosar nr. x/2017 emisă tot de dna judecător X.
şi cu dna judecător K. cum s-a întâmplat cu acest dosar nr. x/2014 când cele două instanţe până în prezent nu a descoperit unde se află pagina cu proba tardivităţi, iar art. 42 C. proc. civ. prevede clar, ca judecători care s-au pronunţat deja în cauze similare nu se mai pot pronunţat din nou în aceeaşi cauză probă este pronunţare din dosar nr. x/2016 acest dosar fiind din anul 2015 trebuia conexat de dna KK. şi dna judecător E. cu acest dosar nr. x/2014 acest fapt este încă un motiv de revizuire şi recuzare, iar completul C6A şi C7A şi complet C6R trebuia deja să formuleze cerere de abţinere cu trimitere la DNA Bucureşti împreuna cu decizia civilă nr. 3290 din 11.09.2018 din acest dosar nr. x/2015 care trebuia conexat cu acest dosar nr. x/2017 probă penală este decizia civilă nr. 3290 din 11.09.2018 emisă cu sofism penal de dna judecător G.
împreună cu dl judecător AA. împreună cu soţia lui dna judecător LL. când aceştia au primit câte 500 euro de la pârâta B. GIURGIU mi-a confirmat la data de 19.06.2019 dl pensionar O. din B. GIURGIU probă este şi faptul, că acesta până în prezent nu a fost obligat niciodată în aceste dosare de instanţa de apel pentru a face dovadă cu calitatea juridică de la pârâta B. GIURGIU cum prevede art. 82 C. pen..civilă pentru acest fapt nu a fost obligat nici dl avocat W. acesta în toate dosarele a depus chitanţe avocaţiale false cu realitatea tolerate de instanţa de apel".
Precizează instanţei de recurs că la 19 noiembrie 2019 a primit prin poştă încheierea din 26 noiembrie 2019, în care este îndrumată să formuleze recurs în termen de 5 zile pentru a fi anulată această încheiere prin care se invocă greşit că recuzarea a fost formulată de petenta A., în caz că nu se depune cerere de abţinere de instanţa de apel, iar în realitate a fost o recuzare şi plângere penală, depusă de apelantul C..
Instanţa de apel, mai arată recurenta, reţine că A. a formulat recuzare împotriva a şase judecători, când, în realitate, erau doi judecători, apelantul C. fiind cel care a formulat recuzare împotriva completelor care sunt în vrăjmăşie cu cei doi petenţi.
Solicită să fie admis recursul, prin anularea încheieri din 26 noiembrie 2019 din acest dosar, nr. x/2017, cu trimitere la DNA Bucureşti.
Recurentul C. a invocat în drept motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., reiterând întocmai susţinerile recurentei A. din cuprinsul cererii sale de recurs.
De asemenea, a precizat instanţei de recurs că, la 19 noiembrie 2019, a primit prin poştă încheierea din 26 noiembrie 2019, în care este îndrumat să formuleze recurs în termen de 5 zile pentru a fi anulată această încheiere lovită de nulitate, prin care se invocă greşit că recuzarea a fost formulată de reclamanta A., în caz că nu se depune cerere de abţinere de instanţa de apel, iar în realitate a fost o recuzare şi plângere penală, depusă de C..
Solicită să fie admis recursul, prin anularea încheieri din 26 noiembrie 2019 din acest dosar, nr. x/2017, cu trimitere Ia DNA Bucureşti.
Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.
Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor a fost comunicat părţilor, faţă de care nu s-au depus puncte de vedere.
Înalta Curte, constituită în complet de filtru, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursurilor în raport cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a anula recursurile, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Deşi recurenţii au invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 4, 5, 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că susţinerile din cuprinsul cererilor de recurs nu fac posibilă încadrarea acestora în niciunul dintre cazurile reglementate de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, între altele:
"motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şî dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din acelaşi act normativ:
"menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate Ia alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".
Totodată, conform art. 489 alin. (2) C. proc. civ.:
"aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".
Prin urmare, controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurenţii aduc critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate şi arată în ce constau greşelile de judecată săvârşite de instanţă, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. Aceasta întrucât recursul nu este o cale de atac devolutivă, autorul acestuia trebuind să îşi exprime nemulţumirea în tiparele fixate de lege.
In cuprinsul cererilor de recurs deduse judecăţii, nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa încheierii atacate, care formează obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurenţi a motivelor de nelegalitate, prin raportare la soluţia de îndreptare a erorii materiale strecurate în încheierea din 19 noiembrie 2019 (prin care au fost respinse cereri de recuzare) şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia, susţinerile recurenţilor reprezentând în realitate o reiterare a cererilor de recuzare.
Dezvoltarea motivelor de recurs la care se referă art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. vizează formularea unor critici de nelegalitate care să fie îndreptate împotriva considerentelor hotărârii recurate.
Astfel, simpla reiterare în cererile de recurs a susţinerilor din cuprinsul cererilor de recuzare, fără a se arăta în concret în ce constă nelegalitatea încheierii recurate, nu întruneşte cerinţa anterior evocată.
Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs, soluţionând această cale de atac, verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile mai sus menţionate, obligaţie care revine sub sancţiunea nulităţii, titularilor căilor de atac promovate.
În considerarea celor ce preced, reţinând că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac, văzând că recurenţii nu s-au conformat obligaţiei reglementate de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. coroborate cu cele ale art. 489 alin. (2) din acelaşi cod, Înalta Curte, având în vedere şi inexistenţa motivelor de ordine publică care să impună aplicarea art. 489 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursurile în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursurile declarate de recurenta A. şi de recurentul C. împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 septembrie 2021.