Inadmissibility of cassation appeal in insurance liability disputes under the amended Code of Civil Procedure

Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 12.08.2019 pe rolul Tribunalului Timiş, secţia a II-a civilă, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., în contradictoriu cu pârâta M. S.A., au solicitat instanţei să oblige pârâta la plata următoarelor sume: 230.000 euro, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune morale cauzate prin producerea accidentului; 5060 RON, reprezentând daune materiale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Prin sentinţa civilă nr. 368/26.06.2020, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosar nr. x/2019 s-a admis, în parte, cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., în contradictoriu cu pârâta M. S.A., având ca obiect pretenţii.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanţii B., C., D. a sumei de 15.000 euro, echivalent în RON la data plăţii efective, pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanţii E., F., G., H., I. a sumei de 2.000 euro, echivalent în RON la data plăţii efective, pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanţii J., K. şi L. a sumei de 5.000 euro, echivalent în RON la data plăţii efective, pentru fiecare în parte, cu titlu de daune morale.

A fost obligată pârâta la plata către reclamanţi a sumei de 3.300 RON, cu titlu de daune materiale; s-a respins, în rest, acţiunea şi s-a luat act că nu se solicită cheltuieli de judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 368/26.06.2020, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosar nr. x/2019, au declarat apel reclamanţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. prin care au solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei civile nr. 368/26.06.2020, pronunţată de Tribunalul Timiş şi, rejudecând cauza, să se dispună majorarea sumelor acordate cu titlu de despăgubiri morale şi materiale, în acord cu cele solicitate prin acţiunea introductivă.

Împotriva aceleiaşi sentinţe a declarat apel şi pârâta M. S.A., prin care a solicitat respingerea daunelor morale acordate reclamanţilor E., F., G., H. şi I., în calitate de nepoţi ai defunctei N., cu cheltuieli de judecată ce vor fi dovedite în condiţiile şi termenele prevăzute de art. 451-453 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, a fost respins apelul declarat de pârâta M. S.A. împotriva sentinţei primei instanţe şi a fost admis apelul reclamanţilor B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L. împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că: a majorat daunele morale acordate reclamanţilor B., C., D. la suma de 30.000 euro pentru fiecare dintre aceşti reclamanţi; a menţinut, în rest, dispoziţiile hotărârii apelate.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta M. S.A., solicitând casarea, în parte, a deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, strict cu privire la obligarea recurentei la plata daunelor morale acordate reclamanţilor B., C., D. - fiii şi fiica victimei, precum şi cele acordate reclamanţilor E., F., G., H. ŞI I. - nepoţii victimei, în conformitate cu prevederile art. 497 C. proc. civ.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs a fost comunicată intimaţilor la 21.04.2021, 22.04.2021 şi 23.04.2021, care nu au formulat întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este cel al legalităţii căilor de atac, statuat de prevederile art. 457 C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010 şi care presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, astfel că ele nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat şi la nivel constituţional, fiind înscris în art. 129 din Constituţie, care prevede dreptul părţilor şi al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condiţiile legii.

Recursul are ca obiect decizia civilă nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă într-un litigiu circumscris sferei asigurărilor, întrucât pretenţiile deduse judecăţii sunt pretinse de terţii vătămaţi de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie şi care au ca temei contractul de asigurare încheiat între asigurător şi intervenientul forţat.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, "Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j3), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".

Aşadar, prin Legea nr. 310/2018, care a intrat în vigoare la 21 decembrie 2018, anterior înregistrării cererii de chemare în judecată deduse judecăţii - 12 august 2019, legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului în ceea ce priveşte anumite categorii de litigii, printre care se regăsesc şi cele izvorând din asigurări.

Prin urmare, raportat la dispoziţiile legale citate mai sus, decizia atacată este una definitivă de la pronunţare, în accepţiunea art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, dând eficienţă textelor de lege sus-menţionate, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-pârâtă M. S.A. împotriva deciziei civile nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă M. S.A. împotriva deciziei civile nr. 30/A din 18 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia a II-a civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2021.