Failure to pay judicial stamp duty on cassation appeal results in annulment despite pending substantive challenge to contractual penalty calculation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the defendant-company B.S.A. against the appellate decision, holding the appeal inadmissible due to a procedural defect, and ordered the appellant to pay EUR 2,737 in court costs to the claimant; the underlying appellate judgment, which upheld the first-instance ruling obligating the defendants jointly to pay approximately EUR 585,000 for unpaid service contracts and contractual penalties, remains in force. The dispute centered on a claim for breach of a supply and service contract, specifically challenging the calculation of late payment penalties, where the appellant sought a recalculation based on the pre-VAT debt value. The court decisively applied the mandatory prior exception of non-stamping, finding that the appellant failed to prepay the required judicial stamp duty despite being given notice to cure the defect, thereby triggering the statutory sanction of annulment under Articles 486(2)-(3) of the Code of Civil Procedure and Articles 32-33 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013, without examining the substantive merits of the penalty calculation.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ, art. 1 din O.U.G nr. 80/2013, art. 33 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013, art. 486 alin. (3) C. proc. civ, art. 494 C. proc. civ; Failure to pay judicial stamp duty on cassation appeal results in annulment despite pending substantive challenge to contractual penalty calculation: Prin art. 1 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 21 septembrie 2021
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VI-a civilă la 11.03.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâţii B. S.A. şi C. S.R.L., a solicitat obligarea pârâţilor, în solidar, la plata următoarelor sume: 547.309,15 RON, reprezentând preţ neachitat al prestaţiilor efectuate în temeiul contractului de furnizare de produse şi prestări servicii conexe nr. x/12.03.2018 şi 38.311,64 RON, reprezentând penalităţi de întârziere din valoarea obligaţiei de plata neonorate, stabilite în conformitate cu dispoziţiile art. 11.4 al contractului.
Pârâta B. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
Pârâta B. S.A. a formulat cerere de chemare în garanţie a societăţii C. S.R.L., pentru ca, în eventualitate în care pârâta va cădea în pretenţii faţă de reclamanta A. S.R.L. în dosarul nr. x/2019, să se dispună obligarea chematei în garanţie: în principal, să plătească reclamantei A. S.R.L. sumele la care va fi obligată dacă se admite acţiunea.
Chemata în garanţie C. S.R.L. a formulat întâmpinare la cererea de chemare în judecată şi cererea de chemare în garanţie şi a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată şi a cererii de chemare în garanţie; în subsidiar, în cazul în care se va admite cererea de chemare în judecată, a solicitat să se constate că, culpa contractuală aparţine în totalitate pârâtei de rang I, B. S.A. şi să fie obligată această societate să achite în totalitate suma de bani pe care instanţa o va considera cuvenită societăţii reclamante; a solicitat obligarea reclamantei şi pârâtei de rang I la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de acest litigiu.
La termenul de judecată din 07.07.2020, instanţa a dispus disjungerea cererii de chemare în garanţie a societăţii C. S.R.L. formulată de B. S.A.
Prin sentinţa civilă nr. 1301/24.07.2020, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele B. S.A. şi C. S.R.L. şi a obligat pârâtele, în solidar, la plata către reclamantă a sumei de 547.309,15 RON, reprezentând debit restant, şi a sumei de 38.311,64 RON, reprezentând penalităţi de întârziere; a obligat pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 18.020 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel ambele pârâte.
Prin decizia civilă nr. 259/A din 16 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă s-au respins apelurile formulate de apelantele-pârâte C. S.R.L. şi B. S.A., în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. S.R.L.; au fost obligate apelantele, în solidar, să plătească intimatei suma de 5.474 RON, cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta B. S.A., prin care a solicitat admiterea recursului, anularea, în parte, a hotărârii instanţei de fond iar, după rejudecare, solicită recalcularea penalităţilor la valoarea fără TVA a debitului.
Recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatei-reclamante la 14.05.2021 şi intimatei-pârâte la 17.05.2021.
La 20.09.2021, intimata-reclamantă a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.737 RON.
Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. coroborat cu art. 248 alin. (1) din acelaşi cod, chestiunea prealabilă a timbrajului, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, urmează a anula recursul ca netimbrat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Excepţia netimbrării reprezintă modalitatea procesuală prin care instanţa ori partea interesată poate invoca, fără să pună în discuţie fondul dreptului, neregularitatea cu privire la timbrarea cererii. Aceasta are natura unei excepţii de procedură absolute ce duce la anularea cererii în cazul neînlăturării lipsurilor constatate de instanţă.
Prin art. 1 din O.U.G nr. 80/2013 privind taxele de timbru, a fost statuat principiul potrivit căruia, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de actul normativ menţionat, taxe datorate, atât de persoanele fizice cât şi de persoanele juridice, care se plătesc anticipat, sau, în mod excepţional, până la termenul stabilit de instanţă, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, sub sancţiunea nulităţii.
Conform dispoziţiilor art. 33 alin. (2) din O.U.G nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se va pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei".
Înalta Curte, constată că recursul nu a fost timbrat anticipat şi că recurenta nu s-a conformat obligaţiei ce-i revenea, deşi i s-a pus în vedere să depună la dosar dovada achitării taxei de timbru în valoare de 205,42 RON, aşa cum rezultă din dovada de înmânare din 14 mai 2021, aflată la dosarul de recurs.
Reţinând că, în speţă, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de la obligaţia timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficienţă dispoziţiilor art. 32, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Prin urmare, faţă de cele ce preced, precum şi pentru a da eficienţă principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor, instanţa este obligată a examina cererile cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.
Or, în cauză, aceste cerinţe se constată a nu fi îndeplinite, aşa încât Înalta Curte urmează să facă aplicarea sancţiunii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., motiv pentru care va anula recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 259/A din 16 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca netimbrat.
În temeiul art. 494 C. proc. civ. raportat la art. 451 alin. (1) şi art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 2.737 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurenta-pârâtă B. S.A. împotriva deciziei civile nr. 259/A din 16 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca netimbrat.
Obligă recurenta-pârâtă la plata către intimata-reclamantă A. S.R.L. a sumei de 2.737 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 septembrie 2021.