Labor dispute over special education allowances; validity of case suspension for mutual party absence without request for judgment in absentia

Şedinţa publică din data de 1 iulie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea la data de 29.07.2019 sub numărul x/2019 Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea, în numele şi în interesul membrilor de sindicat A., B., C. şi D., a chemat în judecată pe pârâtul Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vrancea (CJRAE) solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea acesteia la:

1. acordarea indemnizaţiei de învăţământ special de 15% din salariul de bază, pentru perioada 01.08.2018 - 31.12.2018 pentru personalul didactic auxiliar din cadrul pârâtului;

2. acordarea majorării cu 15% a salariului de bază ce se cuvine personalului didactic auxiliar angajat al pârâtului de la data de 01.01.2019, conform art. 4 lit. B) a Cap. I din Anexa nr. 1 la legea nr. 153/2017;

3. calculul şi plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic auxiliar din cadrul pârâtului reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite prin plata indemnizaţiei de învăţământ special de 15% din salariul de bază, pentru perioada 01.08.2018 - 31.12.2018 potrivit art. 33 alin. (5) din O.U.G. nr. 57/2015;

4. calculul şi plata diferenţelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic auxiliar din cadrul pârâtului reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale efectiv încasate şi cele cuvenite prin plata indemnizaţiei de învăţământ special de 15% din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2019, conform art. 4 lit. B) a Cap. I din Anexa nr. 1 la legea nr. 153/2017.

5. obligarea pârâtului la actualizarea cu inflaţia a diferenţelor de drepturi salariale, precum şi la acordarea de daune interese moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare.

Prin sentinţa civilă nr. 481 din 28 octombrie 2019, Tribunalul Vrancea, secţia I civilă a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea în numele membrilor de sindicat A., B., C. şi D., în contradictoriu cu pârâtul Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Vrancea, având ca obiect drepturi băneşti.

Împotriva acestei sentinţe, la 20 noiembrie 2019, a formulat apel reclamantul Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea în numele membrilor de sindicat A., B., C. şi D..

Prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale la 29 mai 2020 în dosarul nr. x/2019 a fost suspendată judecata cererii, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri civile a declarat recurs recurentul-reclamant Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea pentru A., B., C. şi D., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate şi continuarea judecăţii apelului.

Motivele de casare.

Cererea de recurs nu a fost întemeiată în drept.

Criticile de nelegalitate au vizat greşita aplicare a măsurii suspendării judecăţii cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În susţinerea memoriului de recurs, recurentul susţine, în esenţă, că instanţa de apel a respins cererea sa de amânare şi a reţinut că nu a fost solicitată judecata cauzei în lipsa părţilor de la dezbateri, omiţând să se pronunţe asupra cererii formulate de apărătorul reclamantului prin care acesta a solicitat participarea la şedinţa de judecată prin aplicaţia E..

Analizând recursul declarat de recurentul-reclamant, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Prealabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că se invocă o încălcare a unor norme de procedură şi se susţine în mod direct aplicarea eronată a normelor de procedură care vizează greşita aplicare a măsurii suspendării, urmând a fi încadrate şi analizate în raport de motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Procesul civil fiind, de regulă, un proces al intereselor private, părţile au nu numai dreptul, dar şi obligaţia de a-şi proba pretenţiile şi apărările.

Trebuie subliniat, de asemenea, că prevederile art. 10 alin. (1) C. proc. civ. instituie obligaţia ca părţile să îndeplinească actele de procedură în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau de judecător, să-şi probeze pretenţiile şi apărările şi să contribuie la desfăşurarea fără întârziere a procesului, urmărind finalizarea acestuia.

Aşadar, în cadrul oricărui proces civil, părţile trebuie să respecte limitele drepturilor procedurale conferite de lege şi îndatoririle procesuale impuse de aceasta.

Potrivit dispoziţiilor art. 223 alin. (1) C. proc. civ. care reglementează judecarea cauzei în lipsa părţii legal citate, "lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel".

Alineatul 3 din acelaşi text legal subliniază că dispoziţiile legale anterior citate se aplică şi în cazul în care lipsesc ambele părţi, deşi au fost legal citate, dacă cel puţin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă.

În lumina dispoziţiilor legale evocate se constată că reclamantul Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea nu a solicitat judecata cauzei în lipsa părţilor de la dezbateri.

Contrar celor susţinute de reclamant, instanţa de apel, în mod judicios a analizat cererea înaintată prin e-mail de către acesta pentru termenul de judecată din data de 29 mai 2020, constatând că cererea de amânare nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 222 C. proc. civ., nefiind vorba despre o situaţie excepţională.

De altfel, dispoziţiile art. 222 C. proc. civ. instituie posibilitatea, ci nu obligativitatea amânării cauzei pentru motivul generic lipsă de apărare, această măsură fiind lăsată la aprecierea instanţei.

În situaţia de faţă, instanţa de apel apreciind că nu este justificată o cerere de amânare a judecăţii, a dispus amânarea pronunţării în vederea depunerii de concluzii scrise, această măsură nefiind lăsată la aprecierea instanţei.

Mai mult decât atât, Înalta Curte, verificând înscrisul aflat la dosarul nr. x/2019, constată că potrivit menţiunilor cuprinse în penultimul paragraf, la punctul 2), solicitarea reclamantului vizând desfăşurarea şedinţei prin E. sau o altă aplicaţie disponibilă la nivelul instanţei avea în vedere "şedinţa de judecată viitoare", în eventualitatea în care ar fi fost admisă cererea de amânare, şi nu şedinţa din 29 mai 2020.

De altfel, solicitarea reclamantului vizând desfăşurarea şedinţei prin E. sau o altă aplicaţie disponibilă la nivelul instanţei, impunea luarea unei măsuri administrative, care în oricare situaţie, nu prevalează aplicării normelor de procedură instituite de C. proc. civ.

Ca atare, instanţa de apel, constatând că, la termenul de judecată din data de 29 mai 2020, niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi nu a solicitat judecata în lipsă, în mod legal a dispus suspendarea judecării cauzei, în raport de dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Având în vedere cele reţinute mai sus, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Sindicatul Liber din Învăţământ Vrancea pentru A., B., C. şi D. împotriva încheierii din 29 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-reclamant SINDICATUL LIBER DIN ÎNVĂŢĂMÂNT VRANCEA PENTRU A., B., C. şi D. împotriva încheierii din 29 mai 2020 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimatul-pârât CENTRUL JUDEŢEAN de RESURSE şi ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ VRANCEA.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 iulie 2021.