Failure to develop cassation grounds: noncompliance with formal requirements for extraordinary appeal against procedural suspension

Şedinţa publică din data de 24 iunie 2021

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale la 9 decembrie 2019 sub nr. x/2017/a1, petenta A., în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. şi intimatul-intervenient în numele altei persoane C., a solicitat reexaminarea amenzii judiciare dispuse prin încheierea de şedinţă din data de 19 noiembrie 2019 în dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale la 3 iunie 2020 în dosarul nr. x/2017 a fost suspendată judecata cererii, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri civile a declarat recurs recurenta A., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel.

Motivele de casare.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 8 C. proc. civ.

Criticile de nelegalitate au vizat greşita aplicare a măsurii suspendării judecăţii cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

În susţinerea memoriului de recurs, recurenta prezintă istoricul cauzei şi cadrul procesual, argumentele acesteia vizând, în esenţă, fondul cererii cu privire la care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare.

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ. a dispus, prin încheierea din data 15 aprilie 2021, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere.

Nu au fost depuse la dosar puncte de vedere la raport.

Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., având în vedere şi dispoziţiile art. 499 din acelaşi cod, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative ale textului legal mai sus arătat, cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, aceste obligaţii nefiind îndeplinite de către recurentă.

În conformitate cu prevederile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii", art. 489 alin. (2) din acelaşi Cod prevăzând că sancţiunea nulităţii intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Aşa fiind, încadrarea motivelor de recurs în cele enumerate de lege este o cerinţă care consacră legislativ o practică îndelungată şi stabilă a instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care şi sub imperiul vechii legi de procedură sancţiunea nulităţii exista şi era reglementată atunci când, nefiind structurate, criticile din recurs nu puteau fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ. de la 1865.

Din dispoziţiile imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ., se reţine că instanţele au obligaţia de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 488, iar dacă această cerinţă nu este îndeplinită, operează sancţiunea nulităţii recursului.

Simpla nemulţumire a părţii cu privire la hotărârea pronunţată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puţin unul din motivele prevăzute expres şi limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece părţile au avut la dispoziţie o judecată în fond în faţa primei instanţe şi o rejudecare a fondului în apel.

În speţă, Înalta Curte constată că argumentarea recursului nu corespunde exigenţelor prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Se reţine că recurenta şi-a întemeiat recursul pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 4, 5 şi 8 C. proc. civ., iar din analiza memoriului de recurs se apreciază că acestea nu pot fi analizate din perspectiva dispoziţiilor evocate, întrucât criticile vizează de fapt aspecte de netemeinicie privind modul în care a fost suspendată judecata cauzei faţă de lipsa nejustificată a părţilor.

Astfel, recurenta nu dezvoltă, în cuprinsul cererii de recurs, motivele de casare invocate, limitându-se la simpla reluare a argumentelor care ţin exclusiv de fondul cererii prin care s-a dispus aplicarea amenzii judiciare.

Nemulţumirea părţii cu privire la modul în care instanţa a aplicat măsura amenzii judiciare nu reprezintă un veritabil motiv de nelegalitate care să poată fi încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În calea extraordinară de atac a recursului, trebuie subliniat că nu are loc o rejudecare a fondului cauzei, ceea ce constituie obiect al judecăţii fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunţate în apel.

În alţi termeni, faţă de considerentele precedente se poate reţine că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

În consecinţă, se constată că recurenta nu indică în ce constă nelegalitatea încheierii recurate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi ce dispoziţii legale au fost încălcate de către instanţa de apel prin suspendarea cauzei.

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei căi extraordinare de atac.

În consecinţă, pentru considerentele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la dispoziţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va anula recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 03 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta A. împotriva încheierii din 03 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în contradictoriu cu intimata - pârâtă B. şi intimatul - intervenient în numele altei persoane C..

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2021.