Annulment of cassation appeal for failure to articulate grounds of illegality against suspension of appellate proceedings

Şedinţa publică din data de 23 iunie 2021

Analizând actele de la dosar şi decizia atacată, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia I civilă la data de 15.03.2019, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Brăila, a formulat contestaţie împotriva deciziei de pensie nr. x/05.02.2019 emisă de pârâtă, solicitând anularea acesteia, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, a invocat dispoziţiile Legii nr. 263/2010.

Prin sentinţa civilă nr. 1/08.01.2020, Tribunalul Brăila, secţia I civilă a respins ca nefondată acţiunea reclamantei.

Împotriva acestei sentinţe civile, contestatoarea a declarat apel, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate, cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale sub nr. x/2019.

Prin încheierea din 16.06.2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că niciuna dintre părţi nu s-a prezentat şi nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Împotriva acestei încheieri, contestatoarea A. a declarat recurs, în motivarea căruia a arătat că obiectul cauzei nu este contestaţie la decizia de pensionare, ci contestaţie la executare împotriva deciziei nr. x/05.02.2019.

A mai arătat că împotriva aceleiaşi decizii a formulat şi contestaţie, în raport cu dispoziţiile art. 149 alin. (1), coroborat cu art. 116 din Legea nr. 263/2010, pentru care nu a primit un răspuns.

Totodată, în raport cu art. 260 şi art. 261 din Legea nr. 207/2015, a formulat contestaţie împotriva adresei de înfiinţare a popririi nr. x/14.05.2019 şi a titlului executoriu nr. x/10.04.2019, emise în dosarul de executare nr. x înregistrat la A.N.A.F. Brăila, în vederea anulării formelor de executare în temeiul Legii nr. 310/2018.

În continuare, a prezentat aspecte legate de fondul cauzei în ce priveşte deciziile medicale aflate la baza solicitării dreptului cuvenit de pensie de invaliditate pentru persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă şi îndeplinirea condiţiilor legale.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, având în vedere că în mod corect s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în raport cu dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., precum şi faptul că argumentele expuse de recurentă prin memoriul de recurs vizează alte aspecte, nicidecum măsura dispusă de către curtea de apel.

Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii recursului, în temeiul art. 489 alin. (2), raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., asupra căreia reţine următoarele:

Articolul 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Astfel, din interpretarea dispoziţiilor legale evocate, rezultă că recurenta A. era obligată să îşi configureze criticile de nelegalitate faţă de dispoziţia de suspendare a judecăţii apelului dispusă prin încheierea atacată, din 16.06.2020 a Curţii de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Analiza cererii de recurs relevă însă că recurenta nu a prezentat nicio critică împotriva măsurii de suspendare a cursului judecăţii apelului, care să poată fi circumscrisă motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. dimpotrivă, titulara căii de atac exercitate a prezentat argumente de natură personală, care nu au aptitudinea de a releva nelegalitatea dispoziţiei de suspendare a judecăţii, pe care curtea de apel a adoptat-o în condiţiile lipsei de la dezbateri a părţilor, fără ca vreuna dintre acestea să fi solicitat ca judecata să se desfăşoare şi în lipsă.

De altfel, simpla exercitare a căii de atac a recursului nu este suficientă pentru a analiza legalitatea încheierii recurate, lipsa motivelor de recurs ori neîncadrarea celor prezentate în ipotezele cuprinse în art. 488 C. proc. civ. fiind sancţionată de prevederile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. cu nulitatea căii extraordinare de atac.

Nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sens procedural, respectiv atunci când nu se arată şi nu se dezvoltă motivele de nelegalitate.

Faţă de considerentele precedente, întrucât accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-contestatoare A. împotriva încheierii din 16.06.2020, pronunţată Curtea de Apel Galaţi, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 iunie 2021.